„Drujba” se oprește! Livrările de petrol către Cehia, oprite pe neașteptate

Cehia a încetat brusc să primească petrol rusesc prin conducta „Drujba”, întreruperea fiind legată de un incident recent pe sectorul polonez al conductei, deși nu pe ramura care aprovizionează Cehia, Ungaria și Slovacia. Aceste trei țări au primit permisiunea Comisiei Europene de a continua importurile de petrol rusesc, în ciuda sancțiunilor împotriva Rusiei.

Pavel Kaidl, purtătorul de cuvânt al companiei petroliere cehe Orlen Unipetrol, a confirmat oprirea livrărilor pentru publicația Ceske Noviny. Operatorul de stat al conductei, Mero, a declarat că alimentarea cu petrol a țării nu este în pericol, deoarece aprovizionarea poate fi suplimentată prin conductele din Germania și Italia. Totuși, guvernul ceh pregătește măsuri preventive, inclusiv utilizarea rezervelor strategice, a anunțat ministrul Industriei și Comerțului, Lukáš Vlček, pe rețeaua X.

„În acest moment, nu primim petrol prin conducta Drujba. Nu există riscul unei penurii, deoarece livrările prin conducta italiană TAL continuă stabil”, a subliniat Vlček.

Conducta „Drujba”, cea mai mare infrastructură de transport al petrolului din Rusia către Europa, se împarte în Belarus în două ramuri. Ramura nordică, care alimentează Polonia și Germania, nu mai transportă petrol rusesc din cauza sancțiunilor, fiind înlocuită de petrol kazah. Ramura sudică, care traversează Ucraina, aprovizionează Ungaria, Slovacia și Cehia.

Pe 1 decembrie, o scurgere a fost raportată pe ramura nordică a conductei în Polonia, operatorul PERN investigând toate ipotezele, inclusiv o posibilă diversiune. Între timp, livrările către Germania continuă.

Creșterea riscului de sabotaje asupra infrastructurii critice din Europa este confirmată de multiple incidente recente. Directorul MI5, Ken McCallum, a descris tentativele serviciilor ruse de a destabiliza situația din Europa drept „uluitoare”. În noiembrie, două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică au fost avariate, iar o ruptură a unui cablu de internet între Suedia și Finlanda a avut loc recent. În Slovacia, autoritățile investighează posibile acte de terorism asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra conductei „Drujba”.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat, în septembrie 2024, Cehia a importat petrol prin „Drujba” în valoare de 90 milioane de euro, în timp ce Ungaria și Slovacia au importat petrol în valoare de 156 milioane de euro și, respectiv, 58 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ptrol #drujba #conductă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.