Drumurile noastre poate ... Decidenții care se schimbă des și achizițiile lente frânează construcția drumurilor

Proiectul Îmbunătățirea drumurilor locale (Local Roads Improvement Project), finanțat de Banca Mondială. Scopul proiectului este reabilitarea drumurilor locale cu o lungime totală de 150 km (inițial 300 km) se mișcă cu viteza melcului.

Deși proiectul inițial trebuia să se finalizeze în anul 2021 și să cuprindă 300 km de drumuri, durata lui a fost extinsă până în 2023, iar lungimea drumurilor vizate a fost redusă până la 150 km. Actualmente, din cele 80 mil. USD au fost debursate doar 50 mil. USD (63%) (situația din 30.04.2022), lungimea drumurilor reabilitate este de 90 km (situația din 15.11.21), iar progresul spre îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare este evaluat de Banca Mondială ca “moderat satisfăcător”, potrivit unei analize a Expert-Grup.

Reținerea implementării proiectului a fost cauzată de schimbările frecvente ale decidenților, procesul lent de achiziție a serviciilor de proiectare, problemele persistente în performanța antreprenorilor (care în câteva cazuri au determinat anularea contractelor), participarea slabă a ofertanților la achiziții, precum și de creșterea prețurilor peste bugetele prevăzute inițial, în urma tergiversării.

La acestea s-au adăugat, în timpul pandemiei Covid-19, dificultățile de mobilizare a forței de muncă și de transport al materialelor. Există riscul de nefinalizare a lucrărilor până în anul 2023 (ultima dată-limită, extinderi nu vor mai fi), și atunci Guvernul va trebui să finanțeze lucrările contractate din sursele proprii. Ținând cont de performanța slabă a acestui proiect, considerăm că este pusă sub semnul întrebării realizarea intenției Guvernului de a contracta de la Banca Mondială o finanțare adițională de 120 mil. EUR pentru a continua reabilitarea drumurilor locale, inclusă în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022”, mai spun economiștii Expert- Grup.

#decidenți #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.