După ce s-a prefăcut că se retrage, inflaţia reizbucneşte în Europa

01 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce inflaţia din zona euro a dat semne de slăbire recent, apar acum date care indică faptul că lupta cu scumpirile ar putea fi mai de durată decât se anticipase anterior.

În Franţa şi Spania, inflaţia pe luna februarie a depăşit aşteptările. Preţurile de consum din Franţa au urcat cu un ritm record de 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2022 pe fondul scumpirii alimentelor şi serviciilor. Spania a înregistrat un avans de 6,1%. Analiştii se aşteptaseră ca ra­tele de creştere să se menţină ne­schimbate la 7% în Franţa şi să încetinească în Spania.

În Franţa, cea mai dramatică creştere a preţurilor dintr-o generaţie devine o provocare din ce în ce mai dură pentru preşedintele Emmanuel Macron, care se confruntă deja cu proteste masive legate de planurile sale de reformare a sectorului pensii­lor, notează Bloomberg.

Deşi guvernul său a cheltuit su­me vaste pentru diminuarea şocului iniţial al scumpirii energiei, presiunile asupra finanţelor publice l-au forţat să restrângă o parte a susţinerii. În a­ce­laşi timp, inflaţia începe să se re­simtă la nivelul bunurilor şi servi­ciilor unde statul poate interveni mai puţin.

Mulţi consumatori francezi îşi restrâng cheltuielile ca reacţie la scum­piri. Dintre cei cu vârste cu­prinse între 18 şi 35 de ani, 30% nu mai iau micul dejun în fiecare zi, relevă un sondaj NielsenIQ.

În Spania, preţurile de consum au avansat cu 6,1% în termeni anuali în februarie, de la 5,9% în ianuarie, potrivit The Local. Avansul se dato­rea­ză scumpirii electricităţii şi alimen­telor şi băuturilor nonalcoolice.

Guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez a adoptat o serie de pachete de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirilor, printre care transport public gratuit sau cu preţuri reduse şi anularea TVA pe produse de bază ca pâinea şi laptele.

Inflaţia spaniolă s-a temperat după ce a atins un vârf de 10,8% în iulie şi, în pofida creşterii uşoare din ultimele două luni, se menţine semni­ficativ sub media zonei euro.

Datele peste aşteptări privind inflaţia din a doua şi a patra economie ca mărime a zonei euro vor cimenta majorarea cu o jumătate de punct a dobânzilor plănuită de BCE pentru luna martie şi întări poziţia oficialilor care susţin necesitatea unor noi majorări puternice de dobânzi pentru a readuce inflaţia sub control, scrie Bloomberg.

În Europa de est, Ungaria este campioană la capitolul inflaţie. În timp ce majoritatea ţărilor europene asistă la o oarecare temperare a creşterii preţurilor, Ungaria nu a avut parte decât de creşteri ani la rând, notează Daily News Hungary.

L
FMI a publicat recent o analiză privitoare la motivele pentru care Ungaria afişează cea mai ridicată inflaţie din regiune. Printre acestea se numără cheltuielile fiscal din pandemie şi dobânzile scăzute, dar şi deprecierea forintului.

În plus, măsurile de îngheţare a preţurilor şi dobânzilor nu reprezintă cele mai bune metode de combatere a inflaţiei, se mai arată în analiza FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII