După ce s-a prefăcut că se retrage, inflaţia reizbucneşte în Europa

După ce inflaţia din zona euro a dat semne de slăbire recent, apar acum date care indică faptul că lupta cu scumpirile ar putea fi mai de durată decât se anticipase anterior.

În Franţa şi Spania, inflaţia pe luna februarie a depăşit aşteptările. Preţurile de consum din Franţa au urcat cu un ritm record de 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2022 pe fondul scumpirii alimentelor şi serviciilor. Spania a înregistrat un avans de 6,1%. Analiştii se aşteptaseră ca ratele de creştere să se menţină neschimbate la 7% în Franţa şi să încetinească în Spania.

În Franţa, cea mai dramatică creştere a preţurilor dintr-o generaţie devine o provocare din ce în ce mai dură pentru preşedintele Emmanuel Macron, care se confruntă deja cu proteste masive legate de planurile sale de reformare a sectorului pensiilor, notează Bloomberg.

Deşi guvernul său a cheltuit sume vaste pentru diminuarea şocului iniţial al scumpirii energiei, presiunile asupra finanţelor publice l-au forţat să restrângă o parte a susţinerii. În acelaşi timp, inflaţia începe să se resimtă la nivelul bunurilor şi serviciilor unde statul poate interveni mai puţin.

Mulţi consumatori francezi îşi restrâng cheltuielile ca reacţie la scumpiri. Dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, 30% nu mai iau micul dejun în fiecare zi, relevă un sondaj NielsenIQ.

În Spania, preţurile de consum au avansat cu 6,1% în termeni anuali în februarie, de la 5,9% în ianuarie, potrivit The Local. Avansul se datorează scumpirii electricităţii şi alimentelor şi băuturilor nonalcoolice.

Guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez a adoptat o serie de pachete de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirilor, printre care transport public gratuit sau cu preţuri reduse şi anularea TVA pe produse de bază ca pâinea şi laptele.

Inflaţia spaniolă s-a temperat după ce a atins un vârf de 10,8% în iulie şi, în pofida creşterii uşoare din ultimele două luni, se menţine semnificativ sub media zonei euro.

Datele peste aşteptări privind inflaţia din a doua şi a patra economie ca mărime a zonei euro vor cimenta majorarea cu o jumătate de punct a dobânzilor plănuită de BCE pentru luna martie şi întări poziţia oficialilor care susţin necesitatea unor noi majorări puternice de dobânzi pentru a readuce inflaţia sub control, scrie Bloomberg.

În Europa de est, Ungaria este campioană la capitolul inflaţie. În timp ce majoritatea ţărilor europene asistă la o oarecare temperare a creşterii preţurilor, Ungaria nu a avut parte decât de creşteri ani la rând, notează Daily News Hungary.

L
FMI a publicat recent o analiză privitoare la motivele pentru care Ungaria afişează cea mai ridicată inflaţie din regiune. Printre acestea se numără cheltuielile fiscal din pandemie şi dobânzile scăzute, dar şi deprecierea forintului.

În plus, măsurile de îngheţare a preţurilor şi dobânzilor nu reprezintă cele mai bune metode de combatere a inflaţiei, se mai arată în analiza FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trend #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.