După jumătate de an, Comisia de anchetă „Laudromat”, gata să prezinte raportul de activitate

Un proiect de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor murdari în proporții deosebit de mari, prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova va fi întocmit și înregistrat în Parlament, după finalizarea activității Comisiei parlamentare. Anunțul a fost făcut astăzi de președinta Comisiei, Inga Grigoriu, în cadrul unui briefing de presă, scrie Realitatea.md.

Grigoriu susține că, ulterior, Comisia se va adresa către biroul permanent al Parlamentului în vederea convocării unei ședințe plenare pentru a putea fi dat citire acestui raport. Raportul va fi tradus și în limba engleză, pentru a putea fi transmis organismelor internaționale, dar și instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul activității sale, Comisia a comunicat instituționalizat prin intermediul a circa 200 de demersuri adresate reprezentanților organelor competente. Totodată, a fost cercetată și comunicarea reprezentanților instituțiilor statului, adresate Consiliului Suprem de Securitate, cuprinzând informații remise de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții în adresa ex-președinților, cum ar fi Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti.

„Astfel s-a constatat că grupurile de interese asociate direct sau indirect cu diverse rețele ale crimei organizate erau cunoscute de către toți factorii decidenți, cât și șefii organelor abilitate”, a menționat deputata.

Inga Grigoriu a mai spus că tot în acest sens au fost adresate multiple demersuri către instituțiile competente ale Republicii Moldova în vederea comunicatului publicat pe site-ul MAI al Federației Ruse la data de 11 martie curent, care se referă la câțiva cetățeni ai Republicii Moldova, plasați în căutare internațională în legătură cu spălările de bani din anii 2010-2014.

„Astfel, Comisia a obținut răspunsuri de la SIS, MAI, oficiul Interpol Moldova, SPCSB, PA. Unele răspunsuri pot fi făcute publice, cum ar fi răspunsul SPCSB și MAI, pentru ca cetățenii să fie la curent”, a declarat președinta Comisiei.

În concluzie, deputata afirmă că Procuratura este instituția care, conform atribuțiilor sale, ar trebui să acționeze în continuare, deoarece toate datele, așa cum specifică SPCSB, au fost diseminate Procuraturii Anticorupție. La rândul său, Procuratura anunță că, pe parcurs au fost formulate solicitări de asistență internațională – comisii rogatorii, dar, pentru moment, materialele acumulate se află în proces de traducere, urmând a fi remise autorităților din Federația Rusă. Iar în privința numiților din solicitare, ca urmare a adresării Comisiei Laundromat către Procuratură, instituția anunță că urmează să solicite repetat, asistență juridică internațională către autoritățile din Federația Rusă.

„Din păcate, în răspuns nu este specificată perioada și în cât timp sau în ce an Procuratura Republicii Moldova va întreprinde aceste acțiuni. De aceea, vom solicita, repetat, prezența în cadrul audierilor publice a lui Alexandru Stoianoglo, în contextul când se cunoștea, încă din 2010, despre schemele de spălări de bani prin Republica Moldova”, a conchis Inga Grigoriu.

Precizăm că, Parlamentul dizolvat nu poate adopta legi organice și nici de modificare a Constituției. În schimb, Legislativul aflat în demitere poate aproba rapoarte și corapoarte asupra unor activități fie a comisiilor parlamentare permanente, fie a unor audieri pe anumite instituții ale statului.

Amintim că, Parlamentul a constituit la 27 noiembrie 2020 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor, care au dus la „spălarea” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova.

#Comisia Laundromat #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.