După jumătate de an, Comisia de anchetă „Laudromat”, gata să prezinte raportul de activitate

Un proiect de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor murdari în proporții deosebit de mari, prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova va fi întocmit și înregistrat în Parlament, după finalizarea activității Comisiei parlamentare. Anunțul a fost făcut astăzi de președinta Comisiei, Inga Grigoriu, în cadrul unui briefing de presă, scrie Realitatea.md.

Grigoriu susține că, ulterior, Comisia se va adresa către biroul permanent al Parlamentului în vederea convocării unei ședințe plenare pentru a putea fi dat citire acestui raport. Raportul va fi tradus și în limba engleză, pentru a putea fi transmis organismelor internaționale, dar și instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul activității sale, Comisia a comunicat instituționalizat prin intermediul a circa 200 de demersuri adresate reprezentanților organelor competente. Totodată, a fost cercetată și comunicarea reprezentanților instituțiilor statului, adresate Consiliului Suprem de Securitate, cuprinzând informații remise de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții în adresa ex-președinților, cum ar fi Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti.

„Astfel s-a constatat că grupurile de interese asociate direct sau indirect cu diverse rețele ale crimei organizate erau cunoscute de către toți factorii decidenți, cât și șefii organelor abilitate”, a menționat deputata.

Inga Grigoriu a mai spus că tot în acest sens au fost adresate multiple demersuri către instituțiile competente ale Republicii Moldova în vederea comunicatului publicat pe site-ul MAI al Federației Ruse la data de 11 martie curent, care se referă la câțiva cetățeni ai Republicii Moldova, plasați în căutare internațională în legătură cu spălările de bani din anii 2010-2014.

„Astfel, Comisia a obținut răspunsuri de la SIS, MAI, oficiul Interpol Moldova, SPCSB, PA. Unele răspunsuri pot fi făcute publice, cum ar fi răspunsul SPCSB și MAI, pentru ca cetățenii să fie la curent”, a declarat președinta Comisiei.

În concluzie, deputata afirmă că Procuratura este instituția care, conform atribuțiilor sale, ar trebui să acționeze în continuare, deoarece toate datele, așa cum specifică SPCSB, au fost diseminate Procuraturii Anticorupție. La rândul său, Procuratura anunță că, pe parcurs au fost formulate solicitări de asistență internațională – comisii rogatorii, dar, pentru moment, materialele acumulate se află în proces de traducere, urmând a fi remise autorităților din Federația Rusă. Iar în privința numiților din solicitare, ca urmare a adresării Comisiei Laundromat către Procuratură, instituția anunță că urmează să solicite repetat, asistență juridică internațională către autoritățile din Federația Rusă.

„Din păcate, în răspuns nu este specificată perioada și în cât timp sau în ce an Procuratura Republicii Moldova va întreprinde aceste acțiuni. De aceea, vom solicita, repetat, prezența în cadrul audierilor publice a lui Alexandru Stoianoglo, în contextul când se cunoștea, încă din 2010, despre schemele de spălări de bani prin Republica Moldova”, a conchis Inga Grigoriu.

Precizăm că, Parlamentul dizolvat nu poate adopta legi organice și nici de modificare a Constituției. În schimb, Legislativul aflat în demitere poate aproba rapoarte și corapoarte asupra unor activități fie a comisiilor parlamentare permanente, fie a unor audieri pe anumite instituții ale statului.

Amintim că, Parlamentul a constituit la 27 noiembrie 2020 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor, care au dus la „spălarea” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova.

#Comisia Laundromat #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.