După jumătate de an, Comisia de anchetă „Laudromat”, gata să prezinte raportul de activitate

Un proiect de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor murdari în proporții deosebit de mari, prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova va fi întocmit și înregistrat în Parlament, după finalizarea activității Comisiei parlamentare. Anunțul a fost făcut astăzi de președinta Comisiei, Inga Grigoriu, în cadrul unui briefing de presă, scrie Realitatea.md.

Grigoriu susține că, ulterior, Comisia se va adresa către biroul permanent al Parlamentului în vederea convocării unei ședințe plenare pentru a putea fi dat citire acestui raport. Raportul va fi tradus și în limba engleză, pentru a putea fi transmis organismelor internaționale, dar și instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul activității sale, Comisia a comunicat instituționalizat prin intermediul a circa 200 de demersuri adresate reprezentanților organelor competente. Totodată, a fost cercetată și comunicarea reprezentanților instituțiilor statului, adresate Consiliului Suprem de Securitate, cuprinzând informații remise de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții în adresa ex-președinților, cum ar fi Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti.

„Astfel s-a constatat că grupurile de interese asociate direct sau indirect cu diverse rețele ale crimei organizate erau cunoscute de către toți factorii decidenți, cât și șefii organelor abilitate”, a menționat deputata.

Inga Grigoriu a mai spus că tot în acest sens au fost adresate multiple demersuri către instituțiile competente ale Republicii Moldova în vederea comunicatului publicat pe site-ul MAI al Federației Ruse la data de 11 martie curent, care se referă la câțiva cetățeni ai Republicii Moldova, plasați în căutare internațională în legătură cu spălările de bani din anii 2010-2014.

„Astfel, Comisia a obținut răspunsuri de la SIS, MAI, oficiul Interpol Moldova, SPCSB, PA. Unele răspunsuri pot fi făcute publice, cum ar fi răspunsul SPCSB și MAI, pentru ca cetățenii să fie la curent”, a declarat președinta Comisiei.

În concluzie, deputata afirmă că Procuratura este instituția care, conform atribuțiilor sale, ar trebui să acționeze în continuare, deoarece toate datele, așa cum specifică SPCSB, au fost diseminate Procuraturii Anticorupție. La rândul său, Procuratura anunță că, pe parcurs au fost formulate solicitări de asistență internațională – comisii rogatorii, dar, pentru moment, materialele acumulate se află în proces de traducere, urmând a fi remise autorităților din Federația Rusă. Iar în privința numiților din solicitare, ca urmare a adresării Comisiei Laundromat către Procuratură, instituția anunță că urmează să solicite repetat, asistență juridică internațională către autoritățile din Federația Rusă.

„Din păcate, în răspuns nu este specificată perioada și în cât timp sau în ce an Procuratura Republicii Moldova va întreprinde aceste acțiuni. De aceea, vom solicita, repetat, prezența în cadrul audierilor publice a lui Alexandru Stoianoglo, în contextul când se cunoștea, încă din 2010, despre schemele de spălări de bani prin Republica Moldova”, a conchis Inga Grigoriu.

Precizăm că, Parlamentul dizolvat nu poate adopta legi organice și nici de modificare a Constituției. În schimb, Legislativul aflat în demitere poate aproba rapoarte și corapoarte asupra unor activități fie a comisiilor parlamentare permanente, fie a unor audieri pe anumite instituții ale statului.

Amintim că, Parlamentul a constituit la 27 noiembrie 2020 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor, care au dus la „spălarea” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova.

#Comisia Laundromat #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.