Economia de război a Kremlinului, lovită în plin: veniturile din petrol și gaze cad la minimul ultimilor 5 ani

Veniturile din petrol și gaze la bugetul federal al Rusiei au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, respectiv cel mai mic după 2020, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor de la Moscova și citate de Reuters. În pofida faptului că aceste venituri rămân principala sursă de numerar pentru Kremlin și reprezintă aproximativ un sfert din veniturile bugetului federal, ele au fost puternic afectate de scăderea cotațiilor internaționale la petrol, de aprecierea rublei rusești și de efectele sancțiunilor internaționale impuse pe fondul războiului din Ucraina.

Conform Ministerului rus al Finanțelor, veniturile obținute din petrol și gaze s-au ridicat anul trecut la 8,48 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 108 miliarde de dolari, în scădere de la 11,13 trilioane de ruble înregistrate în 2024. Nivelul este inferior chiar și estimărilor revizuite în jos ale autorităților ruse, care mizau pe venituri de circa 8,65 trilioane de ruble, după ce prognoza inițială pentru 2025 fusese de aproape 10,94 trilioane de ruble.

Anul 2025 a fost marcat de o scădere de peste 18% a prețurilor petrolului, cea mai abruptă diminuare anuală de după 2020, pe fondul îngrijorărilor legate de o posibilă supraofertă pe piețele globale. Ultima dată când veniturile Rusiei din vânzările de petrol și gaze au atins niveluri comparabile a fost în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19 și al prăbușirii pieței petroliere, când acestea coborâseră la aproximativ 5,24 trilioane de ruble.

Datele arată o deteriorare accentuată și spre finalul anului. În luna decembrie 2025, veniturile din petrol și gaze s-au situat la 447,8 miliarde de ruble, aproape la jumătate față de 790,2 miliarde de ruble înregistrate în aceeași lună din 2024 și sub nivelul de 530,9 miliarde de ruble raportat în noiembrie 2025. Evoluția a avut loc în condițiile în care rubla s-a apreciat, reducând valoarea în ruble a veniturilor obținute din exporturi.

Pentru Moscova, sectorul petrolului și gazelor rămâne esențial, fiind motorul principal al finanțării cheltuielilor bugetare, inclusiv al celor masive din domeniul apărării și securității, intensificate după declanșarea campaniei militare împotriva Ucrainei în februarie 2022. Ucraina și partenerii săi occidentali au declarat în repetate rânduri că urmăresc reducerea veniturilor Rusiei din exporturile energetice, în încercarea de a limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#petrol #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.