Consiliul Audiovizualului: 70% dintre posturile TV au respectat cotele de conținut local în 2025

02 Mart. 2026, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 14:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Consiliul Audiovizualului a publicat rezultatele evaluării privind respectarea cotelor de programe locale de către posturile TV din Republica Moldova, în contextul actualizării listei „must carry” și al obligațiilor prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale. Analiza, care acoperă anii 2023–2025, arată o creștere semnificativă a gradului de conformare în 2025, dar și probleme persistente în ceea ce privește ponderea programelor în limba română.

În 2025 au fost monitorizate 40 de servicii media audiovizuale: 30 naționale, șase regionale și patru locale, dintre care 26 generaliste și 14 tematice. Potrivit datelor, 28 de posturi, adică 70%, au respectat cerințele legale privind volumul minim de conținut local, iar 12 au înregistrat abateri legate de ponderea programelor locale, a celor în primă difuzare, în limba română sau difuzate în orele de maximă audiență.

Pe segmentul național generalist, peste opt ore zilnic de conținut local au difuzat Vocea Basarabiei TV, Axial TV, Realitatea TV, Jurnal TV, TVC 21, TV8, TVR Moldova, PRO TV Chișinău, Premiera TV, N4, Exclusiv TV, Star TV, One TV și Cinema 1, iar postul public Moldova 1 a depășit pragul minim legal de 10 ore zilnic.

La nivel regional, peste patru ore zilnic au înregistrat TV Elita, TV-Drochia, SOR-TV, Studio-L și NTS, iar postul public TV-Găgăuzia (GRT) a depășit opt ore pe zi. Dintre posturile locale, peste două ore zilnic au difuzat Media TV și ALBASAT.

Sub limita minimă legală de opt ore zilnic s-au situat trei posturi naționale generaliste private: 7 TV, 1TV și Canal Regional.

În total, în 2025 au fost constatate 21 de încălcări ale articolului 4 din Cod, cele mai multe vizând insuficiența programelor locale în limba română – opt cazuri. Alte cinci abateri au vizat cota minimă de 50% pentru programele în primă difuzare, patru – ponderea programelor locale, iar patru – difuzarea acestora în orele de maximă audiență.

Comparativ cu anii precedenți, rata de conformare a crescut de la 48–49% în 2023–2024 la 70% în 2025. Numărul posturilor neconforme a scăzut la 12, iar totalul abaterilor s-a redus de la 51 în 2024 la 21 în 2025. Volumul total de programe locale a ajuns la 3 367 de ore, cu 575 de ore mai mult decât în 2024 și peste nivelul din 2023.

Pe parcursul celor trei ani, 14 posturi au respectat integral prevederile legale fără nicio abatere, între care Axial TV, Jurnal TV, Moldova 1, TV Elita, TV8, TVR Moldova, TV-Găgăuzia, Gurinel TV, Moldova 2, Noroc TV, Popas TV, Privesc.eu TV, Tezaur TV și Zona M. Totodată, mai multe televiziuni care în anii precedenți aveau abateri s-au conformat în 2025.

Singurul indicator care a înregistrat o creștere a abaterilor este cel privind cota programelor locale în limba română, unde numărul încălcărilor a crescut constant în ultimii trei ani. ”La capitolul cotei programelor locale în limba română numărul încălcărilor a crescut de la 5 în 2023, la 7 în 2024, respectiv la 8 în 2025”, precizează Consiliul Audiovizualului.

În concluzie, Consiliul Audiovizualului constată că anul 2025 marchează un progres clar în respectarea cotelor de conținut local de către posturile TV, cu mai puține abateri și un volum mai mare de producții autohtone difuzate. Totuși, instituția atrage atenția că menținerea acestor rezultate și corectarea deficiențelor legate de ponderea programelor în limba română trebuie să rămână priorități, în special în cazul furnizorilor care încalcă repetat prevederile legale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.