Consiliul Audiovizualului: 70% dintre posturile TV au respectat cotele de conținut local în 2025

02 Mart. 2026, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 14:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Consiliul Audiovizualului a publicat rezultatele evaluării privind respectarea cotelor de programe locale de către posturile TV din Republica Moldova, în contextul actualizării listei „must carry” și al obligațiilor prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale. Analiza, care acoperă anii 2023–2025, arată o creștere semnificativă a gradului de conformare în 2025, dar și probleme persistente în ceea ce privește ponderea programelor în limba română.

În 2025 au fost monitorizate 40 de servicii media audiovizuale: 30 naționale, șase regionale și patru locale, dintre care 26 generaliste și 14 tematice. Potrivit datelor, 28 de posturi, adică 70%, au respectat cerințele legale privind volumul minim de conținut local, iar 12 au înregistrat abateri legate de ponderea programelor locale, a celor în primă difuzare, în limba română sau difuzate în orele de maximă audiență.

Pe segmentul național generalist, peste opt ore zilnic de conținut local au difuzat Vocea Basarabiei TV, Axial TV, Realitatea TV, Jurnal TV, TVC 21, TV8, TVR Moldova, PRO TV Chișinău, Premiera TV, N4, Exclusiv TV, Star TV, One TV și Cinema 1, iar postul public Moldova 1 a depășit pragul minim legal de 10 ore zilnic.

La nivel regional, peste patru ore zilnic au înregistrat TV Elita, TV-Drochia, SOR-TV, Studio-L și NTS, iar postul public TV-Găgăuzia (GRT) a depășit opt ore pe zi. Dintre posturile locale, peste două ore zilnic au difuzat Media TV și ALBASAT.

Sub limita minimă legală de opt ore zilnic s-au situat trei posturi naționale generaliste private: 7 TV, 1TV și Canal Regional.

În total, în 2025 au fost constatate 21 de încălcări ale articolului 4 din Cod, cele mai multe vizând insuficiența programelor locale în limba română – opt cazuri. Alte cinci abateri au vizat cota minimă de 50% pentru programele în primă difuzare, patru – ponderea programelor locale, iar patru – difuzarea acestora în orele de maximă audiență.

Comparativ cu anii precedenți, rata de conformare a crescut de la 48–49% în 2023–2024 la 70% în 2025. Numărul posturilor neconforme a scăzut la 12, iar totalul abaterilor s-a redus de la 51 în 2024 la 21 în 2025. Volumul total de programe locale a ajuns la 3 367 de ore, cu 575 de ore mai mult decât în 2024 și peste nivelul din 2023.

Pe parcursul celor trei ani, 14 posturi au respectat integral prevederile legale fără nicio abatere, între care Axial TV, Jurnal TV, Moldova 1, TV Elita, TV8, TVR Moldova, TV-Găgăuzia, Gurinel TV, Moldova 2, Noroc TV, Popas TV, Privesc.eu TV, Tezaur TV și Zona M. Totodată, mai multe televiziuni care în anii precedenți aveau abateri s-au conformat în 2025.

Singurul indicator care a înregistrat o creștere a abaterilor este cel privind cota programelor locale în limba română, unde numărul încălcărilor a crescut constant în ultimii trei ani. ”La capitolul cotei programelor locale în limba română numărul încălcărilor a crescut de la 5 în 2023, la 7 în 2024, respectiv la 8 în 2025”, precizează Consiliul Audiovizualului.

În concluzie, Consiliul Audiovizualului constată că anul 2025 marchează un progres clar în respectarea cotelor de conținut local de către posturile TV, cu mai puține abateri și un volum mai mare de producții autohtone difuzate. Totuși, instituția atrage atenția că menținerea acestor rezultate și corectarea deficiențelor legate de ponderea programelor în limba română trebuie să rămână priorități, în special în cazul furnizorilor care încalcă repetat prevederile legale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) ar fi venit la Chișinău pentru a cere Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar, iar bugetul pentru 2027 ar urma să fie unul de austeritate, a declarat deputatul și fostului premier Ion Chicu, care susține că autoritățile sunt presate să reducă cheltuielile publice pentru a evita o eventuală criză financiară. Parlamentarul critică și intenția Guvernului de a negocia un program cu FMI fără finanțare, în condițiile în care statul se împrumută de la băncile locale la dobânzi mult mai mari.

„FMI a venit să ceară Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar. Prim-ministrul Tofan a și anunțat că bugetul pentru anul viitor va fi unul auster. Asta se face sub presiunea FMI”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit parlamentarului, instituția financiară internațională ar fi îngrijorată de ritmul în care Republica Moldova acumulează datorii și de nivelul cheltuielilor bugetare. Chicu consideră că menținerea actualei politici de împrumuturi și cheltuieli ar putea pune în pericol stabilitatea finanțelor publice.

Fostul premier susține că experții FMI înțeleg riscurile la care este expusă economia Republicii Moldova dacă autoritățile continuă să se împrumute pentru a finanța cheltuielile curente, fără ajustări ale politicii bugetare.

În același timp, Chicu se arată nedumerit de poziția Guvernului privind posibilitatea încheierii unui nou program cu FMI, dar fără accesarea unor resurse financiare.

„Poziția asta a Guvernului, că vrem program fără bani de la FMI, este stranie. Pentru că banii de la FMI se pot lua sub 3%, dar ei împrumută pe local, de la bănci, deja sub 11–12%. Eu, ca economist, nu pot înțelege așa poziție”, a afirmat deputatul.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să explice de ce preferă finanțarea de pe piața internă, la dobânzi pe care le estimează la 11–12%, în locul unor eventuale împrumuturi mai ieftine de la Fondul Monetar Internațional.

Declarațiile lui Chicu vin în contextul vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, desfășurată în perioada 21–28 octombrie, sub conducerea Alinei Iancu.

În cadrul întrevederii cu experții Fondului, premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul mizează pe o creștere economică bazată pe investiții, majorarea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun, și nu pe cheltuieli bugetare nesustenabile.

„Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a subliniat șeful Executivului.

În contextul vizitei, premierul a declarat anterior că Republica Moldova nu are în prezent un program activ cu FMI și că autoritățile examinează posibilitatea unui nou acord, care, cel puțin în prima etapă, nu ar include finanțare.

Tofan a explicat că un asemenea program ar putea contribui la disciplinarea politicilor economice și la consolidarea încrederii partenerilor externi, chiar și fără acordarea unor împrumuturi.

Misiunea FMI, condusă de Alina Iancu, se află la Chișinău în perioada 21–28 octombrie. Potrivit reprezentanței Fondului, obiectivul oficial al vizitei este evaluarea evoluțiilor economice recente și discutarea priorităților de politică economică ale autorităților.