Gazul a explodat la TTF: 552 de dolari pentru mia de metri cubi. Ce urmează pentru Moldova?

02 Mart. 2026, 14:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Mart. 2026, 14:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană continuă să urce accelerat, cotațiile la hubul TTF au depășit pragul de 550 de dolari pentru mia de metri cubi.

Potrivit datelor de tranzacționare din 2 martie, contractele au atins nivelul de aproximativ 552,16 dolari/1000 metri cubi și marchează o creștere zilnică de peste 42%, după un salt brusc în a doua parte a sesiunii.

Mișcarea vine pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale fluxurilor globale de LNG, inclusiv riscurile legate de transportul energetic prin Strâmtoarea Hormuz și incidentele raportate în infrastructura de gaze.

Saltul cotațiilor indică o volatilitate ridicată pe piața europeană, într-un moment în care nivelul stocurilor rămâne relativ sensibil.

Pentru Republica Moldova, care depinde de importuri, evoluțiile de la TTF sunt un indicator-cheie pentru costurile viitoare de achiziție a gazelor. Dacă trendul ascendent se menține, presiunea asupra prețurilor interne ar putea crește în perioada următoare.

Datele S.A. „Energocom” arată că, în sezonul rece 2025–2026, compania a utilizat aproape integral stocurile comerciale de gaze constituite în baza obligației legale de stocare, pentru a acoperi vârfurile de consum și a menține stabilitatea aprovizionării pe malul drept al țării.

În total, au fost folosite circa 134 milioane metri cubi de gaze naturale în perioadele de consum ridicat din lunile de iarnă. Volumele provin din stocurile constituite până la 1 noiembrie 2025, conform obligației minime de stocare de 15% din consumul anual.

La începutul sezonului rece, Energocom avea depozitate peste 100 milioane m³ de gaze în Ucraina și alte peste 30 milioane m³ în depozite din alte state, prin contracte de tip agent. În erioada noiembrie 2025 – 18 februarie 2026, aceste rezerve au fost utilizate treptat, iar în depozite au rămas aproximativ 8 milioane metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.