Economia globală ar putea să se îndrepte spre o criză ca cea din 2008. Care sunt țările cele mai expuse riscului

Criza inflației ar putea să evolueze într-o criză financiară similară celei din 2008. Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing a explicat că țări precum Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă, se află într-un mare risc.

O analiză realizată de Capital Economics a arătat că este important să se facă o distincție între o criză de lichiditate și o criză de solvabilitate. Firma de investiții susține că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a face față crizelor de lichiditate care ar putea apărea drept consecință a creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii prețurilor activelor.

Faptul care îi îngrijorează cel mai mult pe economiști este reprezentat de ratele dobânzilor foarte mari din unele țări. Acestea ar putea provoca o scădere mare și simultană a activelor. În același timp, această scădere va amenința solvabilitatea instituțiilor financiare. În acest context, Nel Shearing a explicat că majoritatea băncilor, în prezent, par mai pregătite să facă față scăderii prețurilor activelor decât erau în 2007. Cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice.

Ce arată analiza făcut de economiști

Capital Economics estimează că, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră. Este vorba de o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. De asemenea, un al doilea punct de risc este localizat în economiile în care ratele dobânzilor cresc deosebit de brusc. Dintre aceste țări, se distinge Marea Britanie. În plus, mai sunt și alte state care se pot expune riscului. Analiza a arătat că este vorba de țările care au înregistrat majorări mari la prețurile locuințelor, și anume Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

O a treia sursă de risc este identificată pe piețele valutare. Un dolar puternic poate cauza probleme companiilor care s-au împrumutat în dolari, dar nu au fluxul de venituri în dolari sau nu au o suficientă compensare a acestui risc. Așadar, acest lucru poate provoca pierderi pentru băncile care au împrumutat aceste companii.

Capital Economics mai precizează că istoria arată că fiecare criză poate provoca pagube foarte diferite economiei. Factorul cheie care determină amploarea daunelor este dacă aceste probleme vor „contamina” sistemul financiar mai larg, împiedicând creditarea. Acest lucru depinde de cât de sănătoase sunt băncile, gospodăriile și companiile, se arată în analiză, potrivit Money Review.

#global #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.