Economia în moarte clinică, dar Radu Marian desface șampania: Moody’s ne-a zâmbit

Republica Moldova a primit din partea agenției internaționale Moody’s un rating de B3 cu perspectivă stabilă, o apreciere considerată de autorități drept cea mai pozitivă evaluare din ultimul deceniu, în ciuda unei economii aflate într-o stare fragilă.

Anunțul a fost făcut de Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a salutat tonul optimist al raportului și a subliniat că această evaluare este urmărită cu mare atenție de investitorii internaționali. „Este cel mai încurajator raport Moody’s din ultimii ani și reflectă progresele reale ale Republicii Moldova în economie, finanțe publice și reforme instituționale”, a declarat deputatul.

Potrivit raportului Moody’s, Moldova obține scoruri superioare ratingului general în trei domenii esențiale: economia națională este comparabilă cu cea a altor state din Balcani, cum ar fi Albania, finanțele publice sunt bine gestionate, la nivelul unor țări ca Slovenia și Croația, oferind suficient spațiu fiscal pentru investiții, instituțiile statului au înregistrat progrese notabile, în special în domeniul justiției și statului de drept.

Experții Moody’s notează că, în absența riscurilor geopolitice regionale — în special cele generate de războiul din Ucraina — Moldova ar putea primi un rating chiar mai ridicat, comparabil cu cel al României.

Printre aspectele pozitive menționate de agenție se numără: reducerea dependenței energetice față de gazul rusesc, lansarea Facilității de Creștere Economică a UE, în valoare de 1,9 miliarde euro, accesul îmbunătățit la piața europeană, datoria publică scăzută, raportată la alte țări cu același rating.

Raportul subliniază și faptul că reformele inițiate de guvernul pro-european în 2021 au condus la o mai bună eficiență administrativă, creșterea transparenței și reducerea corupției, fapt confirmat de indicatorii internaționali ai Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, economia Moldovei a crescut cu doar 0,1% în 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Produsul Intern Brut a ajuns la 323,8 miliarde lei, iar stagnarea a fost determinată de declinul agriculturii și industriei, fiind parțial compensată de tranzacțiile imobiliare și consumul intern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moody's #Radu Marian #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.