Economia pe făraș. Dependența energetică și datoria publică sufocă Moldova

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.