Economia pe făraș. Dependența energetică și datoria publică sufocă Moldova

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.