Economia pe făraș. Dependența energetică și datoria publică sufocă Moldova

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cinci operatori regionali din sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare vor investi, în total, peste 8,2 milioane de lei în modernizarea serviciilor în anul viitor, potrivit deciziilor aprobate de ANRE în ședința din 2 decembrie 2025. Planurile pentru 2026 vizează achiziția de echipamente, contoare, mijloace tehnice și lucrări de reabilitare a infrastructurii.

Cel mai mare volum investițional îl va avea S.A. „Apă Canal Nisporeni”, cu 3,89 milioane lei, sumă destinată dotării cu mijloace de transport și lucrărilor de reabilitare a rețelelor de canalizare.

Pe locul doi se situează S.A. „Apă Canal Strășeni”, cu 2,15 milioane lei, bani orientați inclusiv spre procurarea unei pompe de apă cu capacitatea de 250 m³/h.

Urmează S.A. „Regia Apă Canal Orhei”, căreia i-a fost aprobat un plan investițional de 1,27 milioane lei pentru achiziționarea a 3 300 de contoare destinate consumatorilor casnici.

Î.M. „Apă Canal Basarabeasca” va investi 471,2 mii lei în cumpărarea a 1 520 de contoare, iar S.A. „Apă-Termo” va implementa investiții de 448,5 mii lei, pentru procurarea a 1 227 de contoare.

ANRE precizează că aceste investiții vor contribui la îmbunătățirea calității serviciilor, reducerea pierderilor și monitorizarea mai precisă a consumului.