Economia pe făraș. Dependența energetică și datoria publică sufocă Moldova

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a lansat un nou atac dur asupra politicii comerciale globale, declarând că SUA nu poate supraviețui economic fără impunerea de tarife vamale pe importurile din alte țări. Într-un mesaj postat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, Trump a scris tranșant:
„Dacă altor țări li se permite să ne impună tarife, iar nouă nu ni se permite să reacționăm rapid și flexibil cu tarife de răspuns, SUA nu are nici cea mai mică șansă de supraviețuire economică”.

Trump a adăugat că datorită tarifelor impuse de administrația sa, economia SUA a înflorit, avertizând însă că eliminarea acestor taxe ar însemna o „prăbușire economică totală a Statelor Unite ale Americii”.

Declarațiile sale vin în contextul în care, la sfârșitul lunii mai, un tribunal american pentru comerț internațional a declarat ilegale o parte dintre tarifele impuse anterior de Trump, însă Casa Albă a contestat decizia și a obținut temporar suspendarea acesteia.

Tarifele impuse de Trump în 2024-2025 au inclus:

25% pe importurile din Mexic și majoritatea bunurilor din Canada;
10% pe bunurile din China, sub pretextul combaterii fentanilului și imigrației ilegale;
25% pe importurile de oțel și aluminiu (din 10 februarie);
25% pe importurile de automobile și camioane ușoare (din 26 martie);
10% global pe majoritatea bunurilor importate în SUA (anunțat în aprilie, dar amânat pentru 90 de zile);
145% pe importurile din China (după mai multe runde de majorări).
Pe 12 mai, Washington și Beijing au convenit o reducere temporară a tarifelor: SUA a redus taxele suplimentare pe bunurile chinezești de la 145% la 30%, iar China a redus la rândul ei taxele de la 125% la 10%.

La final de mai, Trump a anunțat introducerea unui tarif de 50% pe mărfurile din Uniunea Europeană, dar aplicarea a fost amânată până la 9 iulie.

Trump a avertizat că, fără aceste măsuri, SUA ar deveni „ostaticele unor tarife anti-americane” și a îndemnat la „acțiune dură și rapidă” pentru protejarea economiei americane.