Economia pe făraș. Dependența energetică și datoria publică sufocă Moldova

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar al Republicii Moldova a continuat să se îmbunătățească în 2024. Indicatorul a coborât 4,1%, față de 5,6% în 2023, arată cele mai noi date publicate de Banca Națională. Indicatorul a marcat o reducere de 1,4 puncte procentuale.

Deși evoluția generală este pozitivă, diferențele între ramurile economiei sunt semnificative, unele sectoare înregistrând presiuni majore în ceea ce privește capacitatea de plată.

Agricultura rămâne sectorul cu cele mai multe probleme, rata NPL urcând la 19,2%, față de 15,4% anul trecut – o creștere accelerată de 3,8 puncte procentuale, pe fondul unui an agricol dificil și al vulnerabilității persistente la șocuri climatice și financiare. Soldul total al creditelor în agricultură constituia 5,1 miliarde de lei.

Creșteri ale creditelor neperformante se observă și la persoanele fizice care practică activități independente (soldul creditelor era de 1,9 miliarde de lei), unde rata NPL a ajuns la 14,4%, în creștere cu 2,1 p.p., precum și în industria alimentară (soldul creditelor 4,5 miliarde de lei) și instituțiile subordonate UAT, unde indicatorii se deteriorează ușor.

Un alt domeniu care atrage atenția este industria productivă, care înregistrează un NPL ridicat, de 8,7%, dar relativ stabil față de anul trecut.

În schimb, câteva sectoare prezintă o îmbunătățire considerabilă. Industria energetică consemnează cea mai mare scădere a ratei creditelor neperformante, de la 12,1% la doar 0,4%, o reducere spectaculoasă de 11,7 puncte procentuale, în timp ce transporturile și telecomunicațiile scad de la 6,9% la 2,9%.

De asemenea, rata NPL se reduce în comerț, imobiliare și servicii, semnalând o stabilizare a riscurilor financiare în aceste domenii, chiar dacă nivelul absolut al portofoliilor rămâne ridicat în anumite ramuri.

BNM subliniază că scăderea ratei creditelor neperformante indică o calitate mai bună a portofoliilor bancare și o adaptare a debitorilor la noile condiții economice, însă avertizează că anumite sectoare – precum agricultura și activitățile independente – necesită monitorizare sporită, având în vedere vulnerabilitățile structurale și volatilitatea fluxurilor de venit.