Economia țării, datoare cu peste jumătate de trilion de lei

Conform raportului prezentat de Banca Națională a Moldovei, economia națională a înregistrat o datorie totală de 573,8 miliarde de lei în trimestrul II al anului 2023, evidențiind o creștere de 3,5% față de trimestrul precedent.

Datele furnizate de Banca Națională dezvăluie că sectorul financiar deține cea mai semnificativă cotă a datoriei totale a economiei naționale, reprezentând 42,6% din totalul datoriei. Pe de altă parte, sectorul societăților comerciale nefinanciare înregistrează o datorie de 171,652,4 miliarde de lei, reprezentând 29,9% din total, în timp ce sectoarele administrației publice și gospodăriilor populației dețin 115,865,9 milioane de lei și, respectiv, 41,648,2 miliarde de lei (20,2% și 7,3%).

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economice și PIB a atins 199,4% la 30 iunie 2023, înregistrând o creștere de 3,1 puncte procentuale față de finele trimestrului anterior. Cel mai mare avans în trimestrul II s-a înregistrat în sectorul societăților financiare, ajungând la 85% (+2,2 puncte procentuale).

În ceea ce privește instrumentele financiare incluse în datoria totală, împrumuturile reprezintă cea mai mare pondere în trimestrul II 2023, însumând 38,1%. Numerarul și depozitele, care reprezintă 33,9% din totalul datoriei naționale, sunt caracteristice doar societăților financiare, reprezentând 79,6% din datoria totală a acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.