Economia țării, datoare cu peste jumătate de trilion de lei

Conform raportului prezentat de Banca Națională a Moldovei, economia națională a înregistrat o datorie totală de 573,8 miliarde de lei în trimestrul II al anului 2023, evidențiind o creștere de 3,5% față de trimestrul precedent.

Datele furnizate de Banca Națională dezvăluie că sectorul financiar deține cea mai semnificativă cotă a datoriei totale a economiei naționale, reprezentând 42,6% din totalul datoriei. Pe de altă parte, sectorul societăților comerciale nefinanciare înregistrează o datorie de 171,652,4 miliarde de lei, reprezentând 29,9% din total, în timp ce sectoarele administrației publice și gospodăriilor populației dețin 115,865,9 milioane de lei și, respectiv, 41,648,2 miliarde de lei (20,2% și 7,3%).

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economice și PIB a atins 199,4% la 30 iunie 2023, înregistrând o creștere de 3,1 puncte procentuale față de finele trimestrului anterior. Cel mai mare avans în trimestrul II s-a înregistrat în sectorul societăților financiare, ajungând la 85% (+2,2 puncte procentuale).

În ceea ce privește instrumentele financiare incluse în datoria totală, împrumuturile reprezintă cea mai mare pondere în trimestrul II 2023, însumând 38,1%. Numerarul și depozitele, care reprezintă 33,9% din totalul datoriei naționale, sunt caracteristice doar societăților financiare, reprezentând 79,6% din datoria totală a acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.