Economia țării, datoare cu peste jumătate de trilion de lei

Conform raportului prezentat de Banca Națională a Moldovei, economia națională a înregistrat o datorie totală de 573,8 miliarde de lei în trimestrul II al anului 2023, evidențiind o creștere de 3,5% față de trimestrul precedent.

Datele furnizate de Banca Națională dezvăluie că sectorul financiar deține cea mai semnificativă cotă a datoriei totale a economiei naționale, reprezentând 42,6% din totalul datoriei. Pe de altă parte, sectorul societăților comerciale nefinanciare înregistrează o datorie de 171,652,4 miliarde de lei, reprezentând 29,9% din total, în timp ce sectoarele administrației publice și gospodăriilor populației dețin 115,865,9 milioane de lei și, respectiv, 41,648,2 miliarde de lei (20,2% și 7,3%).

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economice și PIB a atins 199,4% la 30 iunie 2023, înregistrând o creștere de 3,1 puncte procentuale față de finele trimestrului anterior. Cel mai mare avans în trimestrul II s-a înregistrat în sectorul societăților financiare, ajungând la 85% (+2,2 puncte procentuale).

În ceea ce privește instrumentele financiare incluse în datoria totală, împrumuturile reprezintă cea mai mare pondere în trimestrul II 2023, însumând 38,1%. Numerarul și depozitele, care reprezintă 33,9% din totalul datoriei naționale, sunt caracteristice doar societăților financiare, reprezentând 79,6% din datoria totală a acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.