Economie în agonie! Transnistria riscă să rămână fără pensii și salarii din cauza crizei gazelor

Impactul crizei gazelor asupra economiei și bugetului regiunii transnistrene, subliniază dependența critică a acesteia de gazul rusesc. Economia regiunii are o valoare totală de 25 de miliarde de lei moldovenești, cu industria reprezentând 65%, agricultura 15% și sectorul serviciilor 20%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Industria este dominată de două sectoare majore: producerea energiei electrice (35%) și producția de metale (30%). Dependența acestor sectoare de gazul rusesc gratuit și de piețele externe (Republica Moldova și România) este aproape totală. Situația devine critică în contextul în care exporturile către aceste piețe sunt limitate, iar fluxul de gaze este incert.

Bugetul regiunii transnistrene pentru 2025 a fost estimat la echivalentul a 3 miliarde de lei venituri, în timp ce cheltuielile planificate ating echivalentul a 6,5 miliarde de lei. Acest deficit de peste 55% este unic în lume, subliniază Ioniță. În termeni practici, regiunea înregistrează un deficit lunar de aproximativ 300 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro).

Cheltuielile enclavei sunt direcționate în proporție de 70% către plăți sociale (salarii și pensii). Acestea sunt deja de două ori mai mici decât în partea dreaptă a Nistrului, iar reducerea lor suplimentară este imposibilă. Aproximativ 70% din veniturile regiunii depind direct sau indirect de gazul rusesc, iar fără acest sprijin, regiunea riscă incapacitatea de plată totală.

Pe lângă deficitul bugetar, regiunea nu are rezerve financiare sau acces la credite, ceea ce o pune într-o situație extrem de vulnerabilă. În lipsa unui sprijin extern, sub formă de granturi sau alte ajutoare financiare, plata pensiilor și salariilor devine imposibilă începând cu luna februarie.

„Situația este fără precedent: bugetul lor depinde în proporție de 70% de gazul rusesc. Fără acesta, nu au cum să-și susțină nici măcar cheltuielile esențiale”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#regiune #transnistria #gaz #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.