Economie în agonie! Transnistria riscă să rămână fără pensii și salarii din cauza crizei gazelor

Impactul crizei gazelor asupra economiei și bugetului regiunii transnistrene, subliniază dependența critică a acesteia de gazul rusesc. Economia regiunii are o valoare totală de 25 de miliarde de lei moldovenești, cu industria reprezentând 65%, agricultura 15% și sectorul serviciilor 20%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Industria este dominată de două sectoare majore: producerea energiei electrice (35%) și producția de metale (30%). Dependența acestor sectoare de gazul rusesc gratuit și de piețele externe (Republica Moldova și România) este aproape totală. Situația devine critică în contextul în care exporturile către aceste piețe sunt limitate, iar fluxul de gaze este incert.

Bugetul regiunii transnistrene pentru 2025 a fost estimat la echivalentul a 3 miliarde de lei venituri, în timp ce cheltuielile planificate ating echivalentul a 6,5 miliarde de lei. Acest deficit de peste 55% este unic în lume, subliniază Ioniță. În termeni practici, regiunea înregistrează un deficit lunar de aproximativ 300 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro).

Cheltuielile enclavei sunt direcționate în proporție de 70% către plăți sociale (salarii și pensii). Acestea sunt deja de două ori mai mici decât în partea dreaptă a Nistrului, iar reducerea lor suplimentară este imposibilă. Aproximativ 70% din veniturile regiunii depind direct sau indirect de gazul rusesc, iar fără acest sprijin, regiunea riscă incapacitatea de plată totală.

Pe lângă deficitul bugetar, regiunea nu are rezerve financiare sau acces la credite, ceea ce o pune într-o situație extrem de vulnerabilă. În lipsa unui sprijin extern, sub formă de granturi sau alte ajutoare financiare, plata pensiilor și salariilor devine imposibilă începând cu luna februarie.

„Situația este fără precedent: bugetul lor depinde în proporție de 70% de gazul rusesc. Fără acesta, nu au cum să-și susțină nici măcar cheltuielile esențiale”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#regiune #transnistria #gaz #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră