Economie în agonie! Transnistria riscă să rămână fără pensii și salarii din cauza crizei gazelor

Impactul crizei gazelor asupra economiei și bugetului regiunii transnistrene, subliniază dependența critică a acesteia de gazul rusesc. Economia regiunii are o valoare totală de 25 de miliarde de lei moldovenești, cu industria reprezentând 65%, agricultura 15% și sectorul serviciilor 20%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Industria este dominată de două sectoare majore: producerea energiei electrice (35%) și producția de metale (30%). Dependența acestor sectoare de gazul rusesc gratuit și de piețele externe (Republica Moldova și România) este aproape totală. Situația devine critică în contextul în care exporturile către aceste piețe sunt limitate, iar fluxul de gaze este incert.

Bugetul regiunii transnistrene pentru 2025 a fost estimat la echivalentul a 3 miliarde de lei venituri, în timp ce cheltuielile planificate ating echivalentul a 6,5 miliarde de lei. Acest deficit de peste 55% este unic în lume, subliniază Ioniță. În termeni practici, regiunea înregistrează un deficit lunar de aproximativ 300 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro).

Cheltuielile enclavei sunt direcționate în proporție de 70% către plăți sociale (salarii și pensii). Acestea sunt deja de două ori mai mici decât în partea dreaptă a Nistrului, iar reducerea lor suplimentară este imposibilă. Aproximativ 70% din veniturile regiunii depind direct sau indirect de gazul rusesc, iar fără acest sprijin, regiunea riscă incapacitatea de plată totală.

Pe lângă deficitul bugetar, regiunea nu are rezerve financiare sau acces la credite, ceea ce o pune într-o situație extrem de vulnerabilă. În lipsa unui sprijin extern, sub formă de granturi sau alte ajutoare financiare, plata pensiilor și salariilor devine imposibilă începând cu luna februarie.

„Situația este fără precedent: bugetul lor depinde în proporție de 70% de gazul rusesc. Fără acesta, nu au cum să-și susțină nici măcar cheltuielile esențiale”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#regiune #transnistria #gaz #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.