Economiștii germani sunt în consens: Renunțarea la gazele rusești aruncă motorul economic al UE în recesiune

În prognoza lor economică comună bianuală, cele mai mari cinci institute economice ale Germaniei și-au redus drastic previziunile privind evoluția produsului intern brut, pe măsură ce războiul din Ucraina încetinește recuperarea economică din criza declanșată de pandemia de coronavirus, arată CNBC.

RWI din Essen, DIW din Berlin, Institutul Ifo din Munchen, IfW din Kiel și IWH din Halle se așteaptă acum ca PIB-ul Germaniei să crească cu 2,7% în 2022 și 3,1% în 2023, presupunând că nu mai există o escaladare economică ulterioară, respectiv că nu se vor impune noi sancțiuni Rusiei, în contextul războiului din Ucraina, care ar opri fluxurile de gaze către Europa din Rusia.

Institutele au proiectat anterior o creștere de 4,8% în 2022.

În cazul unei opriri totale a aprovizionării cu energie din Rusia, institutele germane au prezis o pierdere cumulată anul acesta și următorul an de aproximativ 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari), echivalentul a peste 6,5% din producția economică anuală.

Acest lucru ar duce la o creștere de doar 1,9% în acest an și o contracție de 2,2% în 2023.

”Dacă s-ar întrerupe aprovizionarea cu gaze, economia germană ar trece printr-o recesiune bruscă. În ceea ce privește politica economică, atunci ar fi important să sprijinim structurile de producție comercializabile fără a opri schimbările structurale”, a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri de afaceri și creștere la Institutul Kiel.

Inflația din zona euro a ajuns la 7,5% în luna martie pe o bază anuală, potrivit Eurostat, iar institutele germane prognozează o medie anuală în 2022 de 6,1%, cea mai mare explozie de prețuri din ultimii 40 de ani.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării cu energie, institutele germane prognozează o creștere record a inflației anuale până la 7,3%, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial.

UE intenționează să interzică importurile rusești de cărbune și lucrează la sancțiuni împotriva petrolului rusesc, deoarece se vrea eliminarea Rusiei din economia globală.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a amenințat, în numeroase ocazii, că va întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa.

Cu toate acestea, se așteaptă că o astfel de mișcare va avea consecințe economice grave pentru ambele părți, în condițiile în care Germania și-a cumpărat 58,9% din gazele naturale din Rusia în 2020, potrivit agenției europene de statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.