Economiștii germani sunt în consens: Renunțarea la gazele rusești aruncă motorul economic al UE în recesiune

În prognoza lor economică comună bianuală, cele mai mari cinci institute economice ale Germaniei și-au redus drastic previziunile privind evoluția produsului intern brut, pe măsură ce războiul din Ucraina încetinește recuperarea economică din criza declanșată de pandemia de coronavirus, arată CNBC.

RWI din Essen, DIW din Berlin, Institutul Ifo din Munchen, IfW din Kiel și IWH din Halle se așteaptă acum ca PIB-ul Germaniei să crească cu 2,7% în 2022 și 3,1% în 2023, presupunând că nu mai există o escaladare economică ulterioară, respectiv că nu se vor impune noi sancțiuni Rusiei, în contextul războiului din Ucraina, care ar opri fluxurile de gaze către Europa din Rusia.

Institutele au proiectat anterior o creștere de 4,8% în 2022.

În cazul unei opriri totale a aprovizionării cu energie din Rusia, institutele germane au prezis o pierdere cumulată anul acesta și următorul an de aproximativ 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari), echivalentul a peste 6,5% din producția economică anuală.

Acest lucru ar duce la o creștere de doar 1,9% în acest an și o contracție de 2,2% în 2023.

”Dacă s-ar întrerupe aprovizionarea cu gaze, economia germană ar trece printr-o recesiune bruscă. În ceea ce privește politica economică, atunci ar fi important să sprijinim structurile de producție comercializabile fără a opri schimbările structurale”, a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri de afaceri și creștere la Institutul Kiel.

Inflația din zona euro a ajuns la 7,5% în luna martie pe o bază anuală, potrivit Eurostat, iar institutele germane prognozează o medie anuală în 2022 de 6,1%, cea mai mare explozie de prețuri din ultimii 40 de ani.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării cu energie, institutele germane prognozează o creștere record a inflației anuale până la 7,3%, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial.

UE intenționează să interzică importurile rusești de cărbune și lucrează la sancțiuni împotriva petrolului rusesc, deoarece se vrea eliminarea Rusiei din economia globală.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a amenințat, în numeroase ocazii, că va întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa.

Cu toate acestea, se așteaptă că o astfel de mișcare va avea consecințe economice grave pentru ambele părți, în condițiile în care Germania și-a cumpărat 58,9% din gazele naturale din Rusia în 2020, potrivit agenției europene de statistică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.