În prognoza lor economică comună bianuală, cele mai mari cinci institute economice ale Germaniei și-au redus drastic previziunile privind evoluția produsului intern brut, pe măsură ce războiul din Ucraina încetinește recuperarea economică din criza declanșată de pandemia de coronavirus, arată CNBC.

RWI din Essen, DIW din Berlin, Institutul Ifo din Munchen, IfW din Kiel și IWH din Halle se așteaptă acum ca PIB-ul Germaniei să crească cu 2,7% în 2022 și 3,1% în 2023, presupunând că nu mai există o escaladare economică ulterioară, respectiv că nu se vor impune noi sancțiuni Rusiei, în contextul războiului din Ucraina, care ar opri fluxurile de gaze către Europa din Rusia.

Institutele au proiectat anterior o creștere de 4,8% în 2022.

În cazul unei opriri totale a aprovizionării cu energie din Rusia, institutele germane au prezis o pierdere cumulată anul acesta și următorul an de aproximativ 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari), echivalentul a peste 6,5% din producția economică anuală.

Acest lucru ar duce la o creștere de doar 1,9% în acest an și o contracție de 2,2% în 2023.

”Dacă s-ar întrerupe aprovizionarea cu gaze, economia germană ar trece printr-o recesiune bruscă. În ceea ce privește politica economică, atunci ar fi important să sprijinim structurile de producție comercializabile fără a opri schimbările structurale”, a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri de afaceri și creștere la Institutul Kiel.

Inflația din zona euro a ajuns la 7,5% în luna martie pe o bază anuală, potrivit Eurostat, iar institutele germane prognozează o medie anuală în 2022 de 6,1%, cea mai mare explozie de prețuri din ultimii 40 de ani.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării cu energie, institutele germane prognozează o creștere record a inflației anuale până la 7,3%, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial.

UE intenționează să interzică importurile rusești de cărbune și lucrează la sancțiuni împotriva petrolului rusesc, deoarece se vrea eliminarea Rusiei din economia globală.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a amenințat, în numeroase ocazii, că va întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa.

Cu toate acestea, se așteaptă că o astfel de mișcare va avea consecințe economice grave pentru ambele părți, în condițiile în care Germania și-a cumpărat 58,9% din gazele naturale din Rusia în 2020, potrivit agenției europene de statistică.