Domnule Ministru,

Acest editorial este generat de acțiunile și inacțiunile dumneavoastră și ale ministerului Culturii, și are drept scop crearea unei presiuni publice pentru soluționarea și avansarea pe trei subiecte importante, astfel ca patria noastră iubită Republica Moldova să fie și frumoasă, și deșteaptă, și harnică, și mai aproape de UE. Acest editorial este despre Moldova în Europa Creativă, despre cum să facem media mai sustenabilă și despre strada 31 august 1989, care s-a transformat dintr-un simbol al culturii în gunoiște, potrivit realitatea.md.

Subiectul 1

… Tare ne dorim aderarea Republicii Moldova la Europa Creativă. Cât mai repede!

Nu este vorba de un moft, nici despre o dorință iluzorie sau deziderat declarativ de aliniere la instrumentele UE de dezvoltare și consolidare a industriilor creative … Este o necesitate pentru a ne internaționaliza, pentru a participa în coproducții creative Europene, pentru a ne manifesta la nivel European, pentru a confirma că și Moldova poate. Este o necesitate de a deschide o oportunitate sigură de sustenabilitate și dezvoltate pentru instituțiile din domeniul culturii, dar în special pentru instituțiile mass media, fără să depindă de decizii naționale sau fonduri de subvenționare.

Pentru public, menționez că Europa Creativă este principalul program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii sectoarelor creative, culturale și audiovizuale. Pentru perioada 2021–2027, programul dispune de un buget total de 2,44 miliarde de euro, parte din care puteau să fie implementate de instituții culturale și mass media din Moldova.

Statutul Republicii Moldova de țară candidat al UE înseamnă nu doar drepturi și angajamente consemnate în acordul semnat, dar e și o mare responsabilitate de a fi model prin acțiuni proactive, prin reforme și modernizare, care să facă oamenii mai fericiți și să genereze oportunități competitive pentru mediile societale – de la cele culturale și mass media, până la cele de afaceri și altele din economia reală.

Sincer cred că este o rușine că Armenia, Albania, Bosnia, Georgia, până și Kosovo au putut și sunt membri la Europa Creativă. Ucraina fiind în război a aderat la Europa Creativă, iar Moldova încă ezită și examinează, numără niște zeci de mii de euro, care de fapt ar putea să se întoarcă cu milioanele în economia țării, prin deschiderea acestei oportunități.

Este regretabil și rușinos, că după doi ani de discuții, acest subiect este tratat în continuare cu ignoranță și amânări, iar evoluțiile trebuie să le aflăm întâmplător și să discutăm cu industria supoziții și zvonuri, deși ne dorim toți dezvoltare, independență și libertate în creație.

În cunoștință de cauză, vă spun că planul ministerului de a amâna aderarea Republicii Moldova la programul Europa Creativă în a doua jumătate a anului 2025 înseamnă încă un an pierdut. În aceste condiții, sunt ratate majoritatea oportunităților pentru anumite sectoare ale culturii și audiovizualului. Cele mai multe apeluri majore se încheie în prima parte a anului, iar sectorul cultural moldovenesc va fi plasat în afara multiplelor oportunități de finanțare pentru 2025, mai ales că există un decalaj între momentul semnării acordului și momentul în care entitățile naționale devin efectiv eligibile.

Un aspect extrem de important – limitarea aderării exclusiv la subprogramul Cultură, fără subprogramul Media va însemna pierderea avantajelor esențiale pentru sectorul audiovizual, cum ar fi accesul la formare, finanțări și rețele de distribuție la scară europeană, domeniu în plină expansiune și cu un potențial considerabil de creștere economică. Mai ales că instituțiile Media sunt cele mai pregătite pentru a intra instant în procesul de aplicare la proiecte și implementarea acestora.

Mai mult, situația creată cu suspendarea fondurilor SUA, în special prin USAID, poate fi parțial compensată prin deschiderea rapidă a acestui instrument de sute de proiecte la care Moldova ar putea aplica. Iar în contextul “isteriei” publice, pline de plânsete, râsete și propaganda, voi folosi acest prilej pentru a mulțumi Ambasadei SUA, USAID și întregului popor american pentru tot suportul major acordat în modernizarea Republicii Moldova în toți anii de independență. Mulțumesc pentru posibilitățile oferite instituțiilor media de a crea produse creative, care nu s-ar fi întâmplat fără suportul USAID. Mulțumesc pentru Tekwill, ArtCOR, MediaCOR, Nortek la Bălți și Inotek la Cahul, pentru ZIPHOUSE și CyberCOR, pentru Moldova Creativă, pentru Clasa Viitorului, Profesiile Viitorului și GLIA Impact Hub, pentru modernizarea industriei turistice, pentru promovarea în lume a vinurilor excelente din Moldova, pentru școlile reparate și proiectele de infrastructură, pentru miile de locuri de muncă create, pentru impactul financiar în economia reală, pentru încrederea că putem că suntem un popor creativ, ingenios și harnic, pentru multe alte proiecte care au făcut Moldova mai modernă și mai civilizată. Pentru faptul că pe unii i-a spălat, pe alții i-a educat și învățat, pentru alții au construit și au creat condiții, pentru că ne-au dat nouă ca societate parte din ce era al lor.

Acum a venit timpul să ne asumăm responsabilitatea, să devenim maturi și să ne asumăm țara, strada, școala, economia, cultura și să demonstrăm că suntem parte a civilizației Europene. Să demonstrăm că nu suntem niște neputincioși, dar știm a citi, învăța și putem face și construi o societate contemporană modernă.

Pentru a fi eficientă, aderarea la Europa Creativă este importantă azi, este important să se întâmple cât mai repede. Altfel, mai pierdem un an, iar aderarea în vară va însemna o știre cu aplauze și o bifă în rapoartele de țară că am mai făcut un pas în procesul de aderare la UE, fără a produce efecte reale. Vreau să atrag atenția că acest pas, această decizie, trebuie să fie utilă pentru oameni, pentru industrie. Astfel, ca odată făcut, să producă efecte și să aducă beneficii. Moldova este o democrație tânără și în cazul nostru cel mai important factor este viteza. Imaginați-vă unde am fi fost azi, dacă această decizie se întâmpla doi ani în urmă, când discutam prima dată despre Europa Creativă.

Subiectul 2

A trecut mai mult de un an de când ministerul Culturii a preluat atribuția privind asigurarea coordonării politicilor în domeniul mass-media. Recunosc că din cauza pregătirii insuficiente și lipsei de cunoștințe specifice domeniului din partea ministerului, nu mi-am creat nicio așteptare, pentru a nu avea ulterior dezamăgiri. Timp peste un an, nu a avut loc nici  o întâlnire cu industria media, nici o ședință despre – ce probleme aveți și cum putem ajuta să crească domeniul, cum ajustăm legislația la realități și necesități …

Cu toate acestea, având în vedere împuternicirile stabilite prin lege ale ministerului în domeniul mass media, reiterez și vă rog să vă asumați calitatea de convocator și organizator a unei ședințe extinse pe tema industriei mass media, în care să fie invitați ministerul dezvoltării economice și digitalizării, consilierul prim-ministrului pe economie, comisia mass media al Parlamentului, comisia economie a Parlamentului, instituțiile mass media, agențiile de publicitate, sales house-uri și cine mai credeți important să participe activ. Tema principală a discuțiilor urmează să fie – Cum creștem piața de publicitate – principalul factor de sustenabilitate, dezvoltare și cel mai important, a independenței editoriale ale instituțiilor media.

Mass media, pe lângă faptul că este un domeniu de importanță strategică și de securitate națională, reprezintă și un domeniu de afaceri, care are mii de angajați, care produce și cheltuie bani, care plătește impozite și care trebuie transformată în industrie. Aveți oportunitatea istorică să vă asumați meritul de transformare a mass media în Industria Media, să contribuiți la consolidarea sustenabilității și la independența media!

Toate guvernările au avut grijă să deformeze circuitele de publicitate în toate formele posibile și inimaginabile, unii monopolizând, alții limitând, prin interdicții și suprareglementări, toate aceste acțiuni aducând piața de publicitate audiovizuală le cel mai jos nivel de la independență, până astăzi. Doar în ultimii doi ani, piața a pierdut 27% din cauza unor ajustări legislative fără consultarea industriei media. Structura categoriilor de clienți pe domenii a ajuns să fie unică și anormală – ca la noi la nimeni. Anul 2023 s-a încheiat cu 8 milioane Euro, deși în condiții libere și normale de dezvoltare pentru Republica Moldova, ar fi trebuit să fie la nivel de 25 – 30 de milioane euro. În aceste condiții am fi putut avea televiziuni mai dezvoltate, mai multe vedete și vedeți, ar exista mult mai mult conținut autohton de calitate, s-ar crea condiții pentru producerea de conținuturi mult mai calitative, am putea să ne bucurăm de seriale Made in Moldova, de filme, de show-uri de talente și concursuri. Dar cel mai important, nu am mai avea instituții media la limita supraviețuirii, ar reveni în profesie cei peste 250 de jurnaliști și personal tehnic plecați în ultimii 3 ani, ar reapărea jurnaliștii profesionalizați pe domenii (economie, politică externă, inclusiv cultură, etc) și nu ar mai reuși niciun oligarh fugar să cumpere presa din Moldova.

Piața are idei, propuneri și soluții concrete cum să normalizeze cadrul normativ și să creeze condiții de creștere a pieței de publicitate – atât în beneficiul industriei, cât și în beneficiul țării. O să vă dau mici exemple … Estonia – la o populație de 1.320.000 oameni are piața de publicitate audiovizuală de 75 milioane euro, Letonia – la o populație de 1.882.000 oameni are piața de publicitate audiovizuală de 55 milioane euro, Macedonia de nord – la o populație de 1.812.000 oameni are piața de publicitate audiovizuală de 35 milioane euro.

Desigur că este mult de lucru, mai sunt multe de ajustat și de normalizat în domeniul media – și rusificarea abundentă a mediului audiovizual, și oferta distorsionată a rețelelor de cablu care nu au habar de interesele naționale, și facilitățile fiscale prin care statul ar câștiga bani mai mulți și creșterea și dezvoltarea domeniului, și necesitatea ajustării Codului serviciilor media audiovizuale la realitățile și transformările care s-au produs în ultimii ani, nu mai zic despre  necesitatea impunerii controlului constituțional asupra mediului audiovizual din Găgăuzia, etc., etc.

Domnule ministru, vă îndemn să începem de la problema banilor. Media începe cu bani și se termină tot din cauza banilor lipsă.

Subiectul 3

Acest subiect nu ține de domeniul media, dar îl consider absolut important, în calitate de cetățean și locuitor al capitalei noastre, orașul Chișinău.

Acest subiect este – strada 31 august 1989, tronsonul între strada Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni.

Vă rog, așa cum v-ați expus public într-o emisiune TV, să constatați că suntem toți neputincioși și să vă asumați o decizie de ministru – de conservare a caldarâmului în starea în care este, pentru a putea fi asfaltat și să ne eliberați de această urâțenie în centrul istoric al capitalei. Această porțiune a străzii 31 august 1989 este una din cele mai frumoase din oraș. Într-o porțiune atât de mică sunt concentrate patru edificii de valoare culturală majoră și un monument: Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă, sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău, Biblioteca Națională și monumentul lui Vasile Alecsandri. Această porțiune de stradă reprezintă o valoare a subculturii urbane a Chișinăului, în care a crescut, a iubit, a plâns și a cântat generația contemporană a intelectualității Republicii Moldova.

E o mare rușine că s-a transformat într-o gunoiște și parcare în râpă. A devenit o stradă pustiită și urâtă, care este ocolită până și de pietoni.

Domnule ministru, nu putem, nu suntem în stare. Nu avem specialiști care să mute acest caldarâm în scuarul Bibliotecii Naționale, nu are cine să creeze un morman din pietre în forma cușmei lui Guguță în curtea Muzeului Național de Istorie, nu sunt alte soluții. Vrem să fie continuată pista pentru bicicliști. Vrem să fie pavate trotuarele, să fie reparat și amenajat havuzul Palatului Național “Nicolae Sulac”, vrem un mediu în care să facem plimbări serale pe o stradă frumoasă cu fler istoric și cultural, o locație în care tinerii să se inspire, iar studenții de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice să deseneze aceste clădiri. Vrem să fie deschisă circulația transportului, pentru a reduce ambuteiajele din zonă. Vrem civilizație – și estetică și de infrastructură urbană.

Domnule ministru,

În calitate de fost avocat, diplomat de carieră și actual manager de media și expert în domeniul mass media, coproducător de filme, editor de cărți, activist civic și un mare iubitor al Republicii Moldova, am două mari priorități – Moldova în UE și poporul fericit.

Să știți că, în persoana mea, aveți cel mai mare suporter pentru modernizarea Moldovei, pentru transformările eficiente în domeniul mass media, în promovarea culturii și a valorilor naționale, în crearea industriei de film, în salvarea Moldovei de orice elemente de glorificare a Siberiei sovietice, și în tot ce înseamnă construcția Moldovei democratice și moderne.

Acest manifest nu este nici critică, nici atac și nici o strigare de disperare. Este despre rolul fiecăruia în societatea noastră, despre oportunitatea de a face țara mai frumoasă și prosperă, despre șansa de a schimba spre bine, despre ce vor scrie cărțile după, despre satisfacția proprie, că am putut și am făcut. Spre regret istoria ultimilor 100 de ani ne-a impus, pe noi moldovenii, să suferim mult, să răbdăm și să fim victime – o amprentă de care trebuie să scăpăm prin a învăța generația tânără să fie altfel. Viața contemporană ne oferă oportunitatea să ne transformăm – să arătăm că avem demnitate, că suntem harnici, că suntem parte a istoriei europene, că știm să păstrăm valorile și tradițiile, că știm să ne acceptăm și să ne susținem, că suntem un neam de luptători pentru pace, că ne putem mândri cu tot ce înseamnă țara noastră – care este mică și săracă, doar pentru că asta ni se spune și ni se insuflă.

Suntem o țară frumoasă! Suntem un popor multinațional, care se bucură de bogăția culturală a tuturor naționalităților. Suntem toți moldoveni, cetățeni și patrioți ai Republicii Moldova, parte a civilizației Europene.

Dumitru Țîra

CEO Realitatea

PS. Domnule ministru, o sugestie care nu a încăput în text… Alocați din orice fond doriți, un milion de lei pentru cinci salarii de jurnaliști în domeniul culturii, care să fie plasați în cinci redacții din Moldova. Un mecanism mai bun de promovare a culturii nu veți găsi. Această abordare va produce minimum 5-10 știri și materiale jurnalistice pe zi. Pe săptămână vor fi minimum 50, iar anual minimum 400. Celelalte redacții le vor prelua și multiplica, pentru diversificarea conținutului. Peste un an, toată țara va cunoaște despre spectacole, despre pictori și muzicieni, despre tinerele talente care trebuie susținute. Împreună ne vom bucura de realizările țării în domeniul culturii și vom fi mândri de artiștii noștri, care azi, sunt recunoscuți internațional și necunoscuți în țară.

Cu siguranță se poate și putem. Trebuie doar să vrem și să acționăm!