Educația financiară pentru copii. Cum ar trebui făcută? Sfaturi utile pentru orice părinte

09 Mai 2021, 13:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
09 Mai 2021, 13:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Și copiii au nevoie de educație financiară, oferindu-i la timpul potrivit informația necesară, copilul de azi va ajunge un adult independent financiar, care va ști cum se fac banii și cum se gestionează aceștia. Educația financiară a copiilor ar trebui să înceapă încă de la 5 ani. Iată câteva sfaturi utile pentru toți părinții.

Învață copilul să câștige bani

Copiii trebuie învățați că banii se câștigă prin muncă. Implicații în muncile ușoare și potrivite pentru ei din gospodărie, iar în schimb remunerații cu o sumă de bani pentru a-i motiv. Nu exagerați cu sumele, altfel copilul va avea senzația că banii mulți se câștigă ușor. De asemenea, explicați copiilor termenul de „antreprenoriat”, dacă au anumite îndeletniciri, ajutați-i să le vândă sau puteți fi chiar voi potențialii cumpărători.

Datorită acestor activități copilul va căpăta mai multă încredere și va ști cum se fac banii.

Cum se gestionează banii?

Învață copiii cum să gestionează banii. Pentru aceasta puteți folosi o activitate simplă, luați 3 pușculițe și împărțiți banii în felul următor:
50% economii pentru marile dorințe (bicicletă, telefon sau echipament pentru fotbal). Prin asta, copilul învață răbdarea, amânarea recompensei și atingerea obiectivelor.
40% pentru cheltuielile pe termen scurt (bilete la teatru, film, cărți sau mici jucării). Cu o mică îndrumare din partea părinților, dar copilul trebuie să-și asume decizia de achiziție, pentru a învață să compare și să evalueze produsele.
Diferența de 10% poate fi alocată pentru caritate și fapte bune, pentru a învață ce este generozitatea, recunoștință pentru tot ceea ce are, altruismul și compasiunea.

Lasă copilul, uneori, să plătească singur pentru cumpărăturile lui

Dacă copii ăși vor achita uneori singuri cumpărăturile, ei vor înțelege puterea fiecărei bancnote și valoarea produselor.

Evită să spui „Nu avem bani!”

Evita să spui „NU AVEM BANI” și învață-l pe copil „CUM SĂ FACĂ BANI?”. Spre exemplu, dacă acesta își dorește o bicicletă pe care încă nu și-o permite din borcanul de dorințe, cercetează împreună cu el ce poate face ca să obțină diferența. Pot fi mici sarcini suplimentare în familie, sau poate vinde câteva obicte pe care nu le mai folosește.

Fii tu un exemplu

Cel mai important în educația financiară a copiilor, la fel ca și în celalte tipuri de educați este exemplul personal. Copiii învață ceea ce văd în jurul lor și, dacă vrem să aibă un comportament financiar responsabil, trebuie să le arătăm că și noi suntem atenți la banii noștri și la modul în care alegem să îi cheltuim. De asemenea, îți poți lua periodic copilul la muncă pentru a vedea cum muncesc părinții.

 

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.