Efectele seismului devastator din Turcia. A cutremurat lira și acțiunile companiilor

Lira turcească a atins un nou minim record, iar bursele au scăzut luni, după cutremurul devastator de 7,8 urmat de mai multe replici, dintre care cea mai mare a avut peste 7 grade. Bursa Istanbul a anunţat că a suspendat temporar tranzacţiile cu acţiunile mai multor companii din zona unde a avut loc cutremurul, scrie Reuters.

Lira a alunecat la 18,85 pentru un dolar american, la începutul tranzacțiilor, după care a recuperat pierderile. Principalul indicator de referință al acțiunilor din țară (XU100) a scăzut cu până la 4,6%, băncile (XBANK) scăzând cu mai mult de 5% înainte de a compensa unele pierderi cu indici cheie în scădere cu aproximativ 2,5% până la 0910 GMT.

La nivel global, pieţele emergente sunt supuse la presiuni în condiţiile în care monedele şi acţiunile companiilor din lumea emergentă resimt efectele aprecierii dolarului ca urmare a celor mai recente date statistice care arată că economia americană a creat un număr de locuri de muncă peste aşteptări în luna ianuarie, ceea ce sugerează că Rezerva Federală va continua să majoreze dobânda de politică monetară.

Însă Turcia resimte şi presiuni suplimentare. Tensiunile geopolitice au crescut recent după semnalele că SUA vor promova o linie mai dură în ceea ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei, cee ce va pune noi presiuni asupra companiilor turceşti. Recent Washingtonul a avertizat Ankara cu privire la exportul spre Rusia a unor produse chimice, microcipuri şi alte produse care pot fi utilizate în războiul împotriva Ucrainei.

Un alt motiv de îngrijorare îl constituie recentele date privind inflaţia în Turcia, analistul Tata Ghose menţionând faptul că cifrele conform cărora inflaţia anuală a ajuns la 57,68% în luna ianuarie sunt cu mult peste estimările pieţelor. „Datele privind inflaţia în Turcia publicate săptămâna trecută constituie un şoc, realimentând volatilitatea cursului de schimb dolar-liră. O nouă fereastră de volatilitate a cursului de schimb ar putea fi după colţ”, spune Tata Ghose, analist la Commerzbank.

Situată în zona unor plăci tectonice importante, Turcia este afectată deseori de cutremure. Unul dintre cele mai grave cutremure din ultimii ani s-a produs în octombrie 2020 în oraşul Izmir de la Marea Egee, când peste 100 de persoane au murit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira turceasca #prabusire #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.