Efectele seismului devastator din Turcia. A cutremurat lira și acțiunile companiilor

Lira turcească a atins un nou minim record, iar bursele au scăzut luni, după cutremurul devastator de 7,8 urmat de mai multe replici, dintre care cea mai mare a avut peste 7 grade. Bursa Istanbul a anunţat că a suspendat temporar tranzacţiile cu acţiunile mai multor companii din zona unde a avut loc cutremurul, scrie Reuters.

Lira a alunecat la 18,85 pentru un dolar american, la începutul tranzacțiilor, după care a recuperat pierderile. Principalul indicator de referință al acțiunilor din țară (XU100) a scăzut cu până la 4,6%, băncile (XBANK) scăzând cu mai mult de 5% înainte de a compensa unele pierderi cu indici cheie în scădere cu aproximativ 2,5% până la 0910 GMT.

La nivel global, pieţele emergente sunt supuse la presiuni în condiţiile în care monedele şi acţiunile companiilor din lumea emergentă resimt efectele aprecierii dolarului ca urmare a celor mai recente date statistice care arată că economia americană a creat un număr de locuri de muncă peste aşteptări în luna ianuarie, ceea ce sugerează că Rezerva Federală va continua să majoreze dobânda de politică monetară.

Însă Turcia resimte şi presiuni suplimentare. Tensiunile geopolitice au crescut recent după semnalele că SUA vor promova o linie mai dură în ceea ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei, cee ce va pune noi presiuni asupra companiilor turceşti. Recent Washingtonul a avertizat Ankara cu privire la exportul spre Rusia a unor produse chimice, microcipuri şi alte produse care pot fi utilizate în războiul împotriva Ucrainei.

Un alt motiv de îngrijorare îl constituie recentele date privind inflaţia în Turcia, analistul Tata Ghose menţionând faptul că cifrele conform cărora inflaţia anuală a ajuns la 57,68% în luna ianuarie sunt cu mult peste estimările pieţelor. “Datele privind inflaţia în Turcia publicate săptămâna trecută constituie un şoc, realimentând volatilitatea cursului de schimb dolar-liră. O nouă fereastră de volatilitate a cursului de schimb ar putea fi după colţ”, spune Tata Ghose, analist la Commerzbank.

Situată în zona unor plăci tectonice importante, Turcia este afectată deseori de cutremure. Unul dintre cele mai grave cutremure din ultimii ani s-a produs în octombrie 2020 în oraşul Izmir de la Marea Egee, când peste 100 de persoane au murit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira turceasca #prabusire #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.