Elizabeth Holmes, miliardară la 30 de ani, faliment la 34 spune că nu și-a mințit niciodată investitorii

Fondatoarea Theranos, Elizabeth Holmes, a mărturisit că „nu și-a mințit niciodată” investitorii, deoarece echipa ei de apărare și-a susținut cazul în procesul ei pentru fraudă penală, transmite BBC.

Holmes, în vârstă de 37 de ani, a pledat nevinovată pentru acuzațiile precum că ar fi mințit despre firma sa, inclusiv că tehnologia acesteia ar putea detecta boli cu câteva picături de sânge.

Procurorii spun că ea a păcălit cu bună știință investitorii și pacienții. În apărarea ei, Holmes spune că a fost doar o femeie de afaceri naivă a cărei firmă a eșuat.

La moment, Holmes se confruntă cu 11 acuzații de fraudă și conspirație. Fiecare cap de judecată presupune o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare. Pe parcursul a șapte zile de mărturie, Holmes a recunoscut că s-au făcut greșeli, dar a insistat că nu a mințit investitorii sau pacienții.

Întrebată miercuri de avocatul ei dacă a făcut vreodată pacienții să creadă că Theranos ar putea oferi servicii de testare a sănătății despre care știa că nu, ea a răspuns: „Desigur că nu”.

Firma, evaluată la un moment dat la 9 miliarde de dolari a fost cândva unul dintre cele mai cotate start-upuri din Silicon Valley, datorită promisiunii sale de a revoluționa industria sănătății. Dar Theranos a început să se destrame în 2016, după ce o investigație Wall Street Journal a raportat că tehnologia sa de bază de testare a sângelui nu a funcționat.

Procurorii încearcă să convingă juriul că Holmes era conștientă despre faptul că înșală oamenii.

Sub interogatoriu, ea a recunoscut că au existat erori într-o povestire de pe coperta revistei Fortune din 2014 a jurnalistului Roger Parloff, care l-a ajutat pe tânărul fondator să ajungă la celebritate.

Marți, procurorul adjunct al SUA Robert Leach i-a arătat doamnei Holmes o linie din poveste, care spunea că compania a oferit peste 200 de teste de diagnosticare folosind tehnologia Theranos.

Holmes a mărturisit săptămâna trecută că până în 2014, Theranos a început să folosească aparate terțe pentru majoritatea analizelor de sânge.

Ea nu a avut o explicație clară pentru ce investitorilor li s-a dat o estimare a veniturilor de aproape 1 miliard de dolari în 2015, când estimările interne erau mult mai mici – în jur de 113 de milioane de dolari. Și ea a contestat afirmațiile conform cărora i-a mințit pe potențialii investitori despre utilizarea dispozitivelor Theranos în elicopterele militare.

#Theranos #Elizabeth Holmes #investitori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.