Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.