Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.