Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.