Energia nucleară luminează Europa: Polonia îşi construieşte prima centrală nucleară cu americanii

Firma americană Westinghouse Electric Co. va construi prima centrală nucleară din Polonia, a declarat premierul Mateusz Morawiecki, confirmând o decizie mult aşteptată care vizează reducerea emisiilor de carbon ale ţării şi eliminarea treptată a cărbunelui.

În contextul în care Rusia duce un război în Ucraina vecină, alegerea de către Polonia a unui partener din Statele Unite subliniază accentul pe care Varşovia îl pune pe relaţiile cu Washingtonul într-un moment în care securitatea sa este în centrul atenţiei, notează Reuters.

„Confirmăm că proiectul nostru de energie nucleară va folosi tehnologia fiabilă şi sigură a @WECNuclear”, a declarat Morawiecki pe Twitter.

Westinghouse era în competiţie cu compania de stat sud-coreeană Korea Hydro Nuclear Power, care a depus o ofertă în aprilie. Varşovia discuta, de asemenea, cu companii franceze despre proiect.

„Parteneriatul SUA în acest proiect este avantajos pentru noi toţi: putem aborda criza climatică, consolida securitatea energetică europeană şi aprofunda relaţia strategică dintre SUA şi Polonia”, a declarat vicepreşedintele Kamala Harris într-un tweet.

Harris a lucrat pentru a ajuta Westinghouse să obţină contractul împreună cu secretarul pentru energie Jennifer Granholm, angajându-se cu Morawiecki de mai multe ori în cursul anului trecut, a declarat un oficial de la Casa Albă. Proiectul ar urma să creeze mii de locuri de muncă americane, a adăugat oficialul.

Alegerea Westinghouse şi a Statelor Unite e un mesaj pentru preşedintele rus Vladimir Putin „despre puterea şi armonizarea unei alianţe americano-poloneze”, a declarat un înalt oficial guvernamental american.
Varşovia căuta un partener care să construiască o capacitate nucleară de 6-9 gigawaţi (GW) şi să asigure o finanţare de până la 49% din capitalul social al proiectului. Aceasta intenţiona să aleagă tehnologia pentru primele trei reactoare până la sfârşitul anului 2022, urmând ca primul reactor să intre în funcţiune în 2033.
„Înţelegem că decizia va fi pentru primele trei reactoare şi ne aşteptăm ca Polonia să intenţioneze să construiască în cele din urmă şase reactoare AP1000 de la Westinghouse şi va lua o decizie oficială cu privire la al doilea set de trei reactoare la o dată ulterioară”, a declarat oficialul american.

Sursele au declarat că Polonia ar alege mai întâi tehnologia, ceea ce ar indica cine va fi partenerul, iar ulterior ar urma să discute detaliile contractului.

#investiție #polonia #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.