Energia nucleară luminează Europa: Polonia îşi construieşte prima centrală nucleară cu americanii

Firma americană Westinghouse Electric Co. va construi prima centrală nucleară din Polonia, a declarat premierul Mateusz Morawiecki, confirmând o decizie mult aşteptată care vizează reducerea emisiilor de carbon ale ţării şi eliminarea treptată a cărbunelui.

În contextul în care Rusia duce un război în Ucraina vecină, alegerea de către Polonia a unui partener din Statele Unite subliniază accentul pe care Varşovia îl pune pe relaţiile cu Washingtonul într-un moment în care securitatea sa este în centrul atenţiei, notează Reuters.

„Confirmăm că proiectul nostru de energie nucleară va folosi tehnologia fiabilă şi sigură a @WECNuclear”, a declarat Morawiecki pe Twitter.

Westinghouse era în competiţie cu compania de stat sud-coreeană Korea Hydro Nuclear Power, care a depus o ofertă în aprilie. Varşovia discuta, de asemenea, cu companii franceze despre proiect.

„Parteneriatul SUA în acest proiect este avantajos pentru noi toţi: putem aborda criza climatică, consolida securitatea energetică europeană şi aprofunda relaţia strategică dintre SUA şi Polonia”, a declarat vicepreşedintele Kamala Harris într-un tweet.

Harris a lucrat pentru a ajuta Westinghouse să obţină contractul împreună cu secretarul pentru energie Jennifer Granholm, angajându-se cu Morawiecki de mai multe ori în cursul anului trecut, a declarat un oficial de la Casa Albă. Proiectul ar urma să creeze mii de locuri de muncă americane, a adăugat oficialul.

Alegerea Westinghouse şi a Statelor Unite e un mesaj pentru preşedintele rus Vladimir Putin „despre puterea şi armonizarea unei alianţe americano-poloneze”, a declarat un înalt oficial guvernamental american.
Varşovia căuta un partener care să construiască o capacitate nucleară de 6-9 gigawaţi (GW) şi să asigure o finanţare de până la 49% din capitalul social al proiectului. Aceasta intenţiona să aleagă tehnologia pentru primele trei reactoare până la sfârşitul anului 2022, urmând ca primul reactor să intre în funcţiune în 2033.
„Înţelegem că decizia va fi pentru primele trei reactoare şi ne aşteptăm ca Polonia să intenţioneze să construiască în cele din urmă şase reactoare AP1000 de la Westinghouse şi va lua o decizie oficială cu privire la al doilea set de trei reactoare la o dată ulterioară”, a declarat oficialul american.

Sursele au declarat că Polonia ar alege mai întâi tehnologia, ceea ce ar indica cine va fi partenerul, iar ulterior ar urma să discute detaliile contractului.

#investiție #polonia #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.