Energia nucleară luminează Europa: Polonia îşi construieşte prima centrală nucleară cu americanii

Firma americană Westinghouse Electric Co. va construi prima centrală nucleară din Polonia, a declarat premierul Mateusz Morawiecki, confirmând o decizie mult aşteptată care vizează reducerea emisiilor de carbon ale ţării şi eliminarea treptată a cărbunelui.

În contextul în care Rusia duce un război în Ucraina vecină, alegerea de către Polonia a unui partener din Statele Unite subliniază accentul pe care Varşovia îl pune pe relaţiile cu Washingtonul într-un moment în care securitatea sa este în centrul atenţiei, notează Reuters.

„Confirmăm că proiectul nostru de energie nucleară va folosi tehnologia fiabilă şi sigură a @WECNuclear”, a declarat Morawiecki pe Twitter.

Westinghouse era în competiţie cu compania de stat sud-coreeană Korea Hydro Nuclear Power, care a depus o ofertă în aprilie. Varşovia discuta, de asemenea, cu companii franceze despre proiect.

„Parteneriatul SUA în acest proiect este avantajos pentru noi toţi: putem aborda criza climatică, consolida securitatea energetică europeană şi aprofunda relaţia strategică dintre SUA şi Polonia”, a declarat vicepreşedintele Kamala Harris într-un tweet.

Harris a lucrat pentru a ajuta Westinghouse să obţină contractul împreună cu secretarul pentru energie Jennifer Granholm, angajându-se cu Morawiecki de mai multe ori în cursul anului trecut, a declarat un oficial de la Casa Albă. Proiectul ar urma să creeze mii de locuri de muncă americane, a adăugat oficialul.

Alegerea Westinghouse şi a Statelor Unite e un mesaj pentru preşedintele rus Vladimir Putin „despre puterea şi armonizarea unei alianţe americano-poloneze”, a declarat un înalt oficial guvernamental american.
Varşovia căuta un partener care să construiască o capacitate nucleară de 6-9 gigawaţi (GW) şi să asigure o finanţare de până la 49% din capitalul social al proiectului. Aceasta intenţiona să aleagă tehnologia pentru primele trei reactoare până la sfârşitul anului 2022, urmând ca primul reactor să intre în funcţiune în 2033.
„Înţelegem că decizia va fi pentru primele trei reactoare şi ne aşteptăm ca Polonia să intenţioneze să construiască în cele din urmă şase reactoare AP1000 de la Westinghouse şi va lua o decizie oficială cu privire la al doilea set de trei reactoare la o dată ulterioară”, a declarat oficialul american.

Sursele au declarat că Polonia ar alege mai întâi tehnologia, ceea ce ar indica cine va fi partenerul, iar ulterior ar urma să discute detaliile contractului.

#investiție #polonia #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.