Erdogan confirmă că Turcia va plăti gazul rusesc în ruble: „Dacă Dumnezeu permite, aceste schimburi aduc beneficii”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse, citată de Agerpres.

„Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei”, a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi „plătite parţial în ruble”, a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak.

Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble.

Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei.

Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei.

În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale.
Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari.

Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an.
Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

#Ruble #gaz #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.