Eroare epocală, de sistem, la o mare bancă. Clienții n-au avut buzunare pentru câți bani au putut retrage

Cea mai mare bancă comercială din Etiopia se străduiește să recupereze sume mari de bani retrase de clienți după o „eroare de sistem”, conform BBC.

Eroarea de sistem i-a îmbogățit studenții etiopieni

Clienții au descoperit sâmbătă devreme că ar putea scoate mai mult numerar decât aveau în conturile lor de la Banca Comercială a Etiopiei (CBE). Astfel, peste 40 de milioane de dolari (31 de milioane de lire sterline) au fost retrase sau transferate către alte bănci, a informat presa locală.

A fost nevoie de câteva ore pentru ca instituția să înghețe tranzacțiile.

O mare parte din bani au fost retrași de la CBE de către studenți, a declarat luni președintele băncii, Abe Sano, jurnaliștilor.

Știrile despre defecțiune s-au răspândit în universități în mare parte prin aplicații de mesagerie și apeluri telefonice.

Cozi lungi s-au format la bancomatele campusului, un student din vestul Etiopiei spunând BBC că oamenii au retras bani până când ofițerii de poliție au sosit în campus pentru a-i opri.

Studentul, care frecventează Institutul de Tehnologie al Universității Jimma, a spus că „nu credea că este adevărat”, când prietenii lui i-au spus, în jurul orei 01:00, ora locală (22:00 GMT), că este posibil să retragă sume mari de la bancomate, sau să transferare sume foarte mari de bani folosind aplicația băncii.

Un alt student, de la Universitatea Dilla din sudul Etiopiei, a spus că mai mulți colegii de-ai săi au retras bani de la CBE între miezul nopții și ora locală 02:00.

Nu a fost un atac cibernetic, ci o eroare de sistem

Peste 38 de milioane de oameni dețin conturi la CBE, care a fost înființată în urmă cu 82 de ani.

Banca centrală a Etiopiei, care servește ca organism de conducere al sectorului financiar, a publicat duminică o declarație în care a spus că „o eroare” a avut loc în timpul „activităților de întreținere și inspecție”. Declarația s-a concentrat însă pe întreruperea furnizării de servicii bancare de către bancă, după ce CBE a înghețat toate tranzacțiile. În declarație nu s-au făcut mențiuni despre banii retrași de clienți.

Dl. Sano nu a spus exact câți bani au fost retrași în timpul incidentului de sâmbătă, dar a spus că pierderea suferită a fost mică în comparație cu activele totale ale băncii. El a mai declarat că CBE nu a fost victima unui atac cibernetic și că clienții nu ar trebui să fie îngrijorați, deoarece conturile lor personale sunt intacte.

Oricine returnează bani nu va fi acuzat

Cel puțin trei universități au emis declarații prin care îi sfătuiesc pe studenți să returneze banii care nu le aparțin și pe care i-ar fi retras de la CBE.

Oricine returnează bani nu va fi acuzat de o infracțiune, a spus dl Sano. Dar nu este clar cât de reuşite au fost până acum apelurile băncii pentru a-şi recupera banii.

Studentul de la Universitatea Jimma a spus luni că nu a auzit de cineva care să fi dat banii înapoi, dar a spus că a văzut vehicule de poliție în campus.

Un oficial de la Universitatea Dilla a spus că angajații băncii se aflau în campus și colectau bani pe care unii studenți îi returnau voluntar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #eroare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.