Eroare epocală, de sistem, la o mare bancă. Clienții n-au avut buzunare pentru câți bani au putut retrage

Cea mai mare bancă comercială din Etiopia se străduiește să recupereze sume mari de bani retrase de clienți după o „eroare de sistem”, conform BBC.

Eroarea de sistem i-a îmbogățit studenții etiopieni

Clienții au descoperit sâmbătă devreme că ar putea scoate mai mult numerar decât aveau în conturile lor de la Banca Comercială a Etiopiei (CBE). Astfel, peste 40 de milioane de dolari (31 de milioane de lire sterline) au fost retrase sau transferate către alte bănci, a informat presa locală.

A fost nevoie de câteva ore pentru ca instituția să înghețe tranzacțiile.

O mare parte din bani au fost retrași de la CBE de către studenți, a declarat luni președintele băncii, Abe Sano, jurnaliștilor.

Știrile despre defecțiune s-au răspândit în universități în mare parte prin aplicații de mesagerie și apeluri telefonice.

Cozi lungi s-au format la bancomatele campusului, un student din vestul Etiopiei spunând BBC că oamenii au retras bani până când ofițerii de poliție au sosit în campus pentru a-i opri.

Studentul, care frecventează Institutul de Tehnologie al Universității Jimma, a spus că „nu credea că este adevărat”, când prietenii lui i-au spus, în jurul orei 01:00, ora locală (22:00 GMT), că este posibil să retragă sume mari de la bancomate, sau să transferare sume foarte mari de bani folosind aplicația băncii.

Un alt student, de la Universitatea Dilla din sudul Etiopiei, a spus că mai mulți colegii de-ai săi au retras bani de la CBE între miezul nopții și ora locală 02:00.

Nu a fost un atac cibernetic, ci o eroare de sistem

Peste 38 de milioane de oameni dețin conturi la CBE, care a fost înființată în urmă cu 82 de ani.

Banca centrală a Etiopiei, care servește ca organism de conducere al sectorului financiar, a publicat duminică o declarație în care a spus că „o eroare” a avut loc în timpul „activităților de întreținere și inspecție”. Declarația s-a concentrat însă pe întreruperea furnizării de servicii bancare de către bancă, după ce CBE a înghețat toate tranzacțiile. În declarație nu s-au făcut mențiuni despre banii retrași de clienți.

Dl. Sano nu a spus exact câți bani au fost retrași în timpul incidentului de sâmbătă, dar a spus că pierderea suferită a fost mică în comparație cu activele totale ale băncii. El a mai declarat că CBE nu a fost victima unui atac cibernetic și că clienții nu ar trebui să fie îngrijorați, deoarece conturile lor personale sunt intacte.

Oricine returnează bani nu va fi acuzat

Cel puțin trei universități au emis declarații prin care îi sfătuiesc pe studenți să returneze banii care nu le aparțin și pe care i-ar fi retras de la CBE.

Oricine returnează bani nu va fi acuzat de o infracțiune, a spus dl Sano. Dar nu este clar cât de reuşite au fost până acum apelurile băncii pentru a-şi recupera banii.

Studentul de la Universitatea Jimma a spus luni că nu a auzit de cineva care să fi dat banii înapoi, dar a spus că a văzut vehicule de poliție în campus.

Un oficial de la Universitatea Dilla a spus că angajații băncii se aflau în campus și colectau bani pe care unii studenți îi returnau voluntar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #eroare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.