Eșec costisitor! Ratarea achizițiilor de gaze va pune pe umerii cetățenilor 2,45 miliarde de lei

Guvernul și autoritățile responsabile au comis o „gafă costisitoare” care va afecta serios bugetele familiilor din Republica Moldova. Ratarea oportunităților de achiziție a gazului la prețuri favorabile va duce la o pierdere de aproximativ 2,45 miliarde de lei, sumă care va fi plătită de cetățeni prin costurile mai mari ale serviciilor și produselor, a declrat deputatul PSRM, Petru Burduja în cadrul luării de cuvânt de la Parlament.

Deputatul a explicat că, în perioada ianuarie-aprilie 2024, prețul gazului era de 38 de euro pe MWh (295 de euro pe mia de metri cubi), iar în iulie, în perioada considerată favorabilă, Moldova a reușit să cumpere gaze la 30,7 euro MWh (324 euro/mia de metri cubi).

„În august 2024, ministrul Parlicov a convocat o ședință pentru a analiza evoluțiile pieței și a concluzionat că prețul gazului ar trebui să scadă și că nu era necesar să cumpărăm gaze în acel moment. Premierul Recean nu a intervenit și nu s-a exprimat pe marginea acestei situații, exact în perioada când a început campania electorală. Mai târziu, în septembrie, premierul a declarat că moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și energie în această iarnă. Dar astăzi (12 decemebrie n.a) aflăm că Moldova este asigurată cu gaze în proporție de 93% pentru sezonul de iarnă, dar nu la prețul de 28-30 euro pe MWh, ci la 47 euro pe MWh. Diferența de 17 euro per MWh, pentru un volum de 700 de milioane de metri cubi, se traduce în 125 de milioane de euro, adică 2,45 miliarde de lei”, a afirmat Burduja.

Deputatul a adăugat că această sumă uriașă va fi plătită direct de cetățeni prin costul, produselor și serviciilor, iar situația rămâne neclară și în privința tarifelor pentru energie electrică.

În urma demisiilor de la Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz, Burduja la- întrebat pe premierul Recean dacă a fost creată o comisie pentru a investiga cine se face vinovatde ratrea achizițiilor.

Moldovagaz a publicat în dimineața zilei de vineri un comunicat de presă în care anunța că a achiziționat întregul volum de gaze naturale până în luna martie 2025. La sfârșitul lunii noiembrie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz pentru populație cu circa 30%, la 16,74 lei per metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #populație #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.