Eșec costisitor! Ratarea achizițiilor de gaze va pune pe umerii cetățenilor 2,45 miliarde de lei

Guvernul și autoritățile responsabile au comis o „gafă costisitoare” care va afecta serios bugetele familiilor din Republica Moldova. Ratarea oportunităților de achiziție a gazului la prețuri favorabile va duce la o pierdere de aproximativ 2,45 miliarde de lei, sumă care va fi plătită de cetățeni prin costurile mai mari ale serviciilor și produselor, a declrat deputatul PSRM, Petru Burduja în cadrul luării de cuvânt de la Parlament.

Deputatul a explicat că, în perioada ianuarie-aprilie 2024, prețul gazului era de 38 de euro pe MWh (295 de euro pe mia de metri cubi), iar în iulie, în perioada considerată favorabilă, Moldova a reușit să cumpere gaze la 30,7 euro MWh (324 euro/mia de metri cubi).

„În august 2024, ministrul Parlicov a convocat o ședință pentru a analiza evoluțiile pieței și a concluzionat că prețul gazului ar trebui să scadă și că nu era necesar să cumpărăm gaze în acel moment. Premierul Recean nu a intervenit și nu s-a exprimat pe marginea acestei situații, exact în perioada când a început campania electorală. Mai târziu, în septembrie, premierul a declarat că moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și energie în această iarnă. Dar astăzi (12 decemebrie n.a) aflăm că Moldova este asigurată cu gaze în proporție de 93% pentru sezonul de iarnă, dar nu la prețul de 28-30 euro pe MWh, ci la 47 euro pe MWh. Diferența de 17 euro per MWh, pentru un volum de 700 de milioane de metri cubi, se traduce în 125 de milioane de euro, adică 2,45 miliarde de lei”, a afirmat Burduja.

Deputatul a adăugat că această sumă uriașă va fi plătită direct de cetățeni prin costul, produselor și serviciilor, iar situația rămâne neclară și în privința tarifelor pentru energie electrică.

În urma demisiilor de la Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz, Burduja la- întrebat pe premierul Recean dacă a fost creată o comisie pentru a investiga cine se face vinovatde ratrea achizițiilor.

Moldovagaz a publicat în dimineața zilei de vineri un comunicat de presă în care anunța că a achiziționat întregul volum de gaze naturale până în luna martie 2025. La sfârșitul lunii noiembrie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz pentru populație cu circa 30%, la 16,74 lei per metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #populație #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.