Eșec în prima licitație de vânzare de energie din 2023 în România. Furnizorii au umflat prețurile până la cer

Prima ofertă de vânzare de energie electrică pe piața la termen din București din acest an nu și-a găsit cumpărător, din cauza prețului prea mare. Furnizorii par că nu-și mai permit să cumpere la orice preț.

În data de 3 ianuarie, Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, a scos la licitație pe piața de contracte bilaterale – licitație extinsă a OPCOM, cinci pachete de energie electrică, toate cu livrare în perioada 10 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Energia oferită a fost cu livrare în bandă, la o putere de 5 MW pentru primele trei pachete și 10 MW pentru celelalte două. În total aproape 300 GWh de energie electrică, prima ofertă de energie pe această piață din anul 2023.

Producătorul a solicitat, de fiecare dată, un preț de 1.700 de lei/MWh, și, pentru fiecare pachet, a primit o singură ofertă de cumpărare, din partea Electrica Furnizare, care a oferit însă mult mai puțin, doar 1.200 de lei. Ca atare, nu s-a încheiat nicio tranzație.

Elcen a solicitat direct acest preț de 1.700 de lei/MWh încercând probabil să repete dublul succes din luna decembrie. Atunci, producătorul a reușit de fiecare dată să vândă energia peste prețul solicitat. În 8 decembrie scotea la vânzare, pe aceeași piață, energie pentru primul trimestru din 2023 la 1.300 de lei/MWh, și reușea să o vândă către EDS la prețuri cuprinse între 1.437 și 1.451 de lei/MWh. În 16 decembrie, Elcen scotea din nou energie la vânzare, tot cu livrare în primul trimestru din acest an, tot la 1.300 de lei. A cumpărat Enel, la 1.605-1.610 lei/MWh. Iată că, de această dată, Elcen, care și-a încercat norocul direct la 1.700 de lei, pentru energie cu livrare tot anul, nu a mai reușit să vândă energia.

Pragul de 1.300 de lei/MWh

După cum se știe, de la 1 ianuarie 2023, toate categoriile de clienți din România plătesc prețuri finale (cu tot cu tarife de rețea și taxe) cuprinse între 680 și 1.300 de lei/MWh. Statul plătește furnizorului diferența dintre costul real de achiziție al energiei și prețul plafonat cu care este obligat să vândă, dar doar în limita unui cost mediu lunar de achiziție de 1.300 de lei/MWh.

Așadar, din tranzacțiile încheiate deja în trecut dar cu livrare acum, din (puțina) energie cumpărată prin sistemul centralizat de achiziție la prețul de 450 de lei/MWh impus de stat, din contractele de pe piețele la termen încheiate acum și din achizițiile de energie de pe piața spot, furnizorul nu trebuie să depășească o medie lunară de achiziție de 1.300 de lei/MWh, ca să nu intre în pierdere.

Faptul că nu a venit nimeni cu o ofertă de cumpărare la un preț apopiat de cei 1.700 de lei ceruți de Elcen poate indica fie faptul că furnizorii sunt deja contractați suficient (puțin probabil) fie că deja costurile lor cu achiziția se apropie de pragul de decontare, și astfel nu își permit achiziții suplimentare a acest preț, mult peste prag. Iar energie la un preț apropiat de prag se pare că s-ar cumpăra. În 6 ian, Veolia a scos la vânzare energie la 1.300 de lei/MWh, e adevărat doar 2 MW bandă cu livrare în lunile februarie și martie. EDS a cumpărat energia cu 1.298 de lei/MWh.

Elcen este exceptată de obligația de a vinde energie electrică la 450 de lei, în cadrul mecanismului de achiziție centralizată, pentru că produce în cogenerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#opcom #Energie #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.