Eșec în prima licitație de vânzare de energie din 2023 în România. Furnizorii au umflat prețurile până la cer

07 Ian. 2023, 18:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2023, 18:03 // Actual //  bani.md

Prima ofertă de vânzare de energie electrică pe piața la termen din București din acest an nu și-a găsit cumpărător, din cauza prețului prea mare. Furnizorii par că nu-și mai permit să cumpere la orice preț.

În data de 3 ianuarie, Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, a scos la licitație pe piața de contracte bilaterale – licitație extinsă a OPCOM, cinci pachete de energie electrică, toate cu livrare în perioada 10 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Energia oferită a fost cu livrare în bandă, la o putere de 5 MW pentru primele trei pachete și 10 MW pentru celelalte două. În total aproape 300 GWh de energie electrică, prima ofertă de energie pe această piață din anul 2023.

Producătorul a solicitat, de fiecare dată, un preț de 1.700 de lei/MWh, și, pentru fiecare pachet, a primit o singură ofertă de cumpărare, din partea Electrica Furnizare, care a oferit însă mult mai puțin, doar 1.200 de lei. Ca atare, nu s-a încheiat nicio tranzație.

Elcen a solicitat direct acest preț de 1.700 de lei/MWh încercând probabil să repete dublul succes din luna decembrie. Atunci, producătorul a reușit de fiecare dată să vândă energia peste prețul solicitat. În 8 decembrie scotea la vânzare, pe aceeași piață, energie pentru primul trimestru din 2023 la 1.300 de lei/MWh, și reușea să o vândă către EDS la prețuri cuprinse între 1.437 și 1.451 de lei/MWh. În 16 decembrie, Elcen scotea din nou energie la vânzare, tot cu livrare în primul trimestru din acest an, tot la 1.300 de lei. A cumpărat Enel, la 1.605-1.610 lei/MWh. Iată că, de această dată, Elcen, care și-a încercat norocul direct la 1.700 de lei, pentru energie cu livrare tot anul, nu a mai reușit să vândă energia.

Pragul de 1.300 de lei/MWh

După cum se știe, de la 1 ianuarie 2023, toate categoriile de clienți din România plătesc prețuri finale (cu tot cu tarife de rețea și taxe) cuprinse între 680 și 1.300 de lei/MWh. Statul plătește furnizorului diferența dintre costul real de achiziție al energiei și prețul plafonat cu care este obligat să vândă, dar doar în limita unui cost mediu lunar de achiziție de 1.300 de lei/MWh.

Așadar, din tranzacțiile încheiate deja în trecut dar cu livrare acum, din (puțina) energie cumpărată prin sistemul centralizat de achiziție la prețul de 450 de lei/MWh impus de stat, din contractele de pe piețele la termen încheiate acum și din achizițiile de energie de pe piața spot, furnizorul nu trebuie să depășească o medie lunară de achiziție de 1.300 de lei/MWh, ca să nu intre în pierdere.

Faptul că nu a venit nimeni cu o ofertă de cumpărare la un preț apopiat de cei 1.700 de lei ceruți de Elcen poate indica fie faptul că furnizorii sunt deja contractați suficient (puțin probabil) fie că deja costurile lor cu achiziția se apropie de pragul de decontare, și astfel nu își permit achiziții suplimentare a acest preț, mult peste prag. Iar energie la un preț apropiat de prag se pare că s-ar cumpăra. În 6 ian, Veolia  a scos la vânzare energie la 1.300 de lei/MWh, e adevărat doar 2 MW bandă cu livrare în lunile februarie și martie. EDS a cumpărat energia cu 1.298 de lei/MWh.

Elcen este exceptată de obligația de a vinde energie electrică la 450 de lei, în cadrul mecanismului de achiziție centralizată, pentru că produce în cogenerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.