Euro devine mai puternic. BCE a mărit dobânzile cu 50 de puncte de bază

Banca Centrală Europeană a mărit cu 50 de puncte de bază dobânda cheie, în tentativa de a ține inflația sub control și fără a sufoca creșterea economică. Consiliul guvernatorilor a considerat că este oportun să se facă un prim pas mai amplu pe traiectoria de normalizare a ratei de politică monetară decât s-a semnalat la reuniunea sa anterioară, a transmis joi BCE.

De asemenea, a aprobat Transmission Protection Instrument (TPI), ale cărui detalii vor fi oferite într-o conferință de presă care va avea loc în cursul acestei zile.

TPI va fi o completare la setul de instrumente al BCE și poate fi activat pentru a contracara dinamica ”nejustificată și dezordonată” a pieței. Amploarea achizițiilor TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmiterea politicilor.

Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază. În consecință, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzii la facilitatea de credit marginal și la facilitatea de depozit vor fi majorate la 0,50%, 0,75% și, respectiv, 0,00%, cu efect de la 27 iulie 2022.

Moody’s se așteaptă ca băncile din sudul Europei să fie principalii beneficiari ai acestei măsuri. Oficialii BCE au declarat anterior că va opera creșterea ratelor din nou în septembrie și ar putea continua cu creșteri suplimentare la o dată ulterioară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobainda #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.