Eurodeputați: Republica Moldova trebuie sprijinită acum, imediat după votul istoric proeuropean

Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe, împreună cu colegii să europarlamentari USR PLUS au venit cu o scrisoare către Comisia Europeană și consiliul cu un plan de măsuri pentru a fi implementate în continuare, în contextul alegerilor parlamentare anticipate, în urma cărora Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a învis cu o majoritate de peste 52%.

„Republica Moldova trebuie sprijinită acum, imediat după votul istoric proeuropean. E o șansă pe care nu o putem rata, un moment de grație pe care și România, și Uniunea Europeană trebuie să îl alimenteze cu ajutor concret și rapid.”, se arată în scrisoare.

Astfel, europarlamentarii au propus Comisiei și Consiliului Europei, o serie de măsuri, pentru a nu-i dezamăgi pe cei care au ales această cale proeuropeană:

Cerem instituțiilor UE să demareze planul de redresare economică de 600 de milioane de euro;
să introducă Republica Moldova în Zona unică de plată în euro (SEPA);
să elimine tarifele de roaming și să crească sprijinul acordat mass-media independente și societății civile;
Trebuie sprijinite, de asemenea, eforturile demarate de președinta Maia Sandu de reformare a justiției.

De asemenea, Dacian Cioloș consideră că Republica Moldova trebuie susținută pentru a constui împreună o „Uniune Europeană prosperă”.

„Eu, unul, cred că frăția clamată prin vorbe de mulți falși „unificatori” de-a lungul timpului trebuie probată acum prin fapte, sprijin financiar, ajutor medical în lupta anti-COVID și lansarea unei perspective de aderare la UE a Republicii Moldova. Dacă acum acționăm bine, nu va fi departe momentul în care granițele dintre noi vor cădea și ne vom regăsi împreună într-o Uniune Europeană prosperă.”

#masuri #sustinere #scrisoare #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.