Europa, pregătește portofelul!. Trump cere 3 trilioane de dolari pentru Ucraina și apărarea împotriva Rusiei

Fostul președinte american Donald Trump și reprezentanții administrației sale au subliniat în repetate rânduri că Europa va trebui să preia povara menținerii păcii în Ucraina și a apărării împotriva agresiunii ruse, în eventualitatea încheierii conflictului. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, cheltuielile necesare pentru sprijinirea Ucrainei și consolidarea forțelor armate ale Uniunii Europene ar putea ajunge la 3,1 trilioane de dolari în următorii 10 ani.

Sustinerea forțelor armate ucrainene pe această perioadă ar putea costa aproximativ 175 miliarde de dolari, în funcție de starea acestora la finalul conflictului și de teritoriul pe care vor trebui să-l protejeze. Totodată, o misiune de menținere a păcii, cu un contingent de 40.000 de soldați, ar implica cheltuieli de aproximativ 30 miliarde de dolari. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat trimiterea a 200.000 de militari europeni pentru a proteja granița de 1.000 km cu Rusia, experții consideră că o forță minimă de 100.000 de soldați ar fi necesară. Cu toate acestea, discuțiile actuale vizează un contingent de doar 40.000-50.000 de soldați, a căror formare și finanțare rămân o provocare.

Cea mai mare parte a fondurilor suplimentare ar fi direcționată către modernizarea și întărirea forțelor armate ale țărilor europene. Acest lucru ar presupune creșterea bugetului de apărare al statelor NATO din Europa de la 2% din PIB la 3,5%. Investițiile ar include rezerve de muniție, extinderea sistemelor de apărare antiaeriană, întărirea granițelor estice ale UE și pregătirea forțelor pentru desfășurări rapide.

Finanțarea acestor măsuri prin împrumuturi ar genera nevoi suplimentare de 2,7 trilioane de dolari pentru cele mai mari cinci state europene membre NATO în următorul deceniu, potrivit Bloomberg Economics.

Serviciile de informații militare din Danemarca au avertizat recent că Rusia ar putea ataca statele NATO în următorii cinci ani. De asemenea, Rusia dispune de un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele militare, iar industria sa militară produce muniție și echipamente într-un ritm care depășește nevoile armatei sale în Ucraina, potrivit unui oficial european citat de Bloomberg.

Raportul „Military Balance” al Institutului Internațional de Studii Strategice arată că bugetul militar al Rusiei, ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare, l-a depășit pe cel al UE, atingând 461,6 miliarde de dolari comparativ cu 457 miliarde de dolari.

Europa se confruntă astfel cu presiuni uriașe pentru a-și asuma un rol mai mare în asigurarea securității regionale și sprijinirea Ucrainei, în timp ce tensiunile cu Rusia continuă să escaladeze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#factura #razboi #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM