Europa rupe regulile pentru a-și ține promisiunea! Integrarea Moldovei și Ucrainei merge înainte

Uniunea Europeană ia în considerare lansarea unei etape noi în procesul de extindere, prin începerea lucrărilor tehnice de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, chiar și în absența unui acord unanim al celor 27 de state membre. Informația a fost publicată de Financial Times, citat de RBKUkraine.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare în 2022, iar anul trecut au deschis oficial negocierile de aderare. Totuși, următorul pas – deschiderea capitolelor de negociere – este blocat de veto-ul Budapestei, care se opune avansării procesului.

Comisia Europeană propune ajustarea regulilor interne pentru a permite lansarea lucrărilor tehnice pe mai multe clustere, chiar fără o decizie formală. Măsura ar permite avansarea reformelor și alinierea legislației de la Chișinău și Kiev la standardele europene.

Liderii europeni vor discuta această chestiune pe 1 octombrie, la Copenhaga. A doua zi, la reuniune se vor alătura și reprezentanți ai țărilor vecine, inclusiv Ucraina și Moldova.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Financial Times că speră în continuare ca Budapesta să accepte ridicarea blocajului. El a subliniat însă că propunerea instituțiilor UE și a statelor membre de a începe lucrările tehnice este un pas important și apreciat la Kiev.

„În teorie, un cluster poate fi deschis și închis într-o singură zi, dacă Ungaria ridică veto-ul”, a declarat un diplomat european.

Oficialii avertizează că lipsa recunoașterii publice a eforturilor ar putea descuraja reformele dureroase necesare pentru aderare. Totuși, suspendarea procesului ar fi o amenințare și mai mare pentru stabilitatea democratică a celor două state.

Președintele Consiliului European, António Costa, explorează ideea schimbării cadrului de negociere, însă pentru aceasta este necesară unanimitatea – inclusiv acordul Ungariei – ceea ce face scenariul dificil de realizat.

Potrivit datelor Eurobarometru din primăvara 2025, 60% dintre cetățenii europeni susțin statutul de candidat al Ucrainei, în timp ce 34% se opun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ungaria #Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.