Europenii, tot mai tentați de piața imobiliară! 1 din 3 intenționează să investească într-o proprietate rezidențială

De două ori mai multe persoane doresc să se mute din oraș

Datele acestui studiu arată că, după aproximativ 200 de ani de migrare spre oraș, tendința pare că e în scădere. Astfel, în timp ce 46% locuiesc la oraș și doresc să rămână acolo, 21% doresc să se mute la țară. Una din cinci persoane ia în calcul o mutare în zona rurală sau costieră, mai mult de dublul celor ce se gândesc la o mutare la oraș (8%).

15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania

Multă lume dorește în continuare să achiziționeze o locuință într-o altă țară, 25% dintre europeni luând în considerare această opțiune în mod activ, însă diferențele dintre țări sunt semnificative. O persoană din patru (25%) ia în calcul achiziționarea unei proprietăți rezidențiale în altă țară, fie deoarece se mută, fie ca investiție. Circa 15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania.

România: 72% dintre cei chestionați sunt proprietarii locuințelor lor, cu 10% peste media europeană

O mare parte din români sunt proprietarii locuințelor lor (72%), cu peste 10% peste media europeană. Dintre cei care iau în calcul o posibilă mutare, 15% își propun să facă acest lucru în următorul an, iar cca. 25% în următorii trei ani. Aprox. 29% au afirmat că își doresc să se mute la țară, iar 35,6% din respondenții români nu ar exclude o mutare în străinătate. Este unul din cele mai mari procente din Europa, depășit doar de Turcia la (45%).

Românii preferă apartamentele în detrimentul caselor: 42% din cei ce au în vedere o mutare au spus că vor căuta să cumpere un apartament. În același timp, 26% din toți potențialii cumpărători căutau o casă unifamilială, acest procent ajungând la 31% printre cei ce urmăreau o mutare în mediul rural.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.