Europenii, tot mai tentați de piața imobiliară! 1 din 3 intenționează să investească într-o proprietate rezidențială

Un studiu realizat la nivel european de compania de consultanță imobiliară RE/MAX indică creșteri pe trei categorii: a numărului de oameni care vor să achiziționeze o locuință, care vor să migreze din urban în rural și care vor să-și cumpere o locuință în străinătate.

Până la unu din trei europeni caută să investească într-o proprietate rezidențială, fie acasă sau în străinătate. În ciuda creșterii costului vieții și a vremurilor grele care se prevestesc, studiul RE/MAX indică o creștere netă de 23% a numărului de oameni care intenționează să achiziționeze o proprietate în Europa, comparat cu acum 12 luni. Acest lucru este mai evident în Portugalia (+40%), Finlanda (+36%), Bulgaria (+35%) și România (+30%). Pentru cei ce doresc să se mute, mediul rural exercită o atracție tot mai puternică.

De două ori mai multe persoane doresc să se mute din oraș

Datele acestui studiu arată că, după aproximativ 200 de ani de migrare spre oraș, tendința pare că e în scădere. Astfel, în timp ce 46% locuiesc la oraș și doresc să rămână acolo, 21% doresc să se mute la țară. Una din cinci persoane ia în calcul o mutare în zona rurală sau costieră, mai mult de dublul celor ce se gândesc la o mutare la oraș (8%).

15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania

Multă lume dorește în continuare să achiziționeze o locuință într-o altă țară, 25% dintre europeni luând în considerare această opțiune în mod activ, însă diferențele dintre țări sunt semnificative. O persoană din patru (25%) ia în calcul achiziționarea unei proprietăți rezidențiale în altă țară, fie deoarece se mută, fie ca investiție. Circa 15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania.

România: 72% dintre cei chestionați sunt proprietarii locuințelor lor, cu 10% peste media europeană

O mare parte din români sunt proprietarii locuințelor lor (72%), cu peste 10% peste media europeană. Dintre cei care iau în calcul o posibilă mutare, 15% își propun să facă acest lucru în următorul an, iar cca. 25% în următorii trei ani. Aprox. 29% au afirmat că își doresc să se mute la țară, iar 35,6% din respondenții români nu ar exclude o mutare în străinătate. Este unul din cele mai mari procente din Europa, depășit doar de Turcia la (45%).

Românii preferă apartamentele în detrimentul caselor: 42% din cei ce au în vedere o mutare au spus că vor căuta să cumpere un apartament. În același timp, 26% din toți potențialii cumpărători căutau o casă unifamilială, acest procent ajungând la 31% printre cei ce urmăreau o mutare în mediul rural.

#imobil #europeni #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.