Europenii, tot mai tentați de piața imobiliară! 1 din 3 intenționează să investească într-o proprietate rezidențială

De două ori mai multe persoane doresc să se mute din oraș

Datele acestui studiu arată că, după aproximativ 200 de ani de migrare spre oraș, tendința pare că e în scădere. Astfel, în timp ce 46% locuiesc la oraș și doresc să rămână acolo, 21% doresc să se mute la țară. Una din cinci persoane ia în calcul o mutare în zona rurală sau costieră, mai mult de dublul celor ce se gândesc la o mutare la oraș (8%).

15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania

Multă lume dorește în continuare să achiziționeze o locuință într-o altă țară, 25% dintre europeni luând în considerare această opțiune în mod activ, însă diferențele dintre țări sunt semnificative. O persoană din patru (25%) ia în calcul achiziționarea unei proprietăți rezidențiale în altă țară, fie deoarece se mută, fie ca investiție. Circa 15% din europenii ce doresc să se mute în străinătate se gândesc la Spania.

România: 72% dintre cei chestionați sunt proprietarii locuințelor lor, cu 10% peste media europeană

O mare parte din români sunt proprietarii locuințelor lor (72%), cu peste 10% peste media europeană. Dintre cei care iau în calcul o posibilă mutare, 15% își propun să facă acest lucru în următorul an, iar cca. 25% în următorii trei ani. Aprox. 29% au afirmat că își doresc să se mute la țară, iar 35,6% din respondenții români nu ar exclude o mutare în străinătate. Este unul din cele mai mari procente din Europa, depășit doar de Turcia la (45%).

Românii preferă apartamentele în detrimentul caselor: 42% din cei ce au în vedere o mutare au spus că vor căuta să cumpere un apartament. În același timp, 26% din toți potențialii cumpărători căutau o casă unifamilială, acest procent ajungând la 31% printre cei ce urmăreau o mutare în mediul rural.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.