Evenimentul săptămânii! Aurul negru din sudul țării revine în proprietatea statului

Parlamentul a aprobat un proiect de lege care conferă Guvernului controlul total asupra activelor de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale și țiței din sudul țării. Această decizie strategică marchează încetarea dreptului de folosință a hidrocarburilor de către Compania „Redeco” L.T.D. din SUA și transferul acestui drept către compania „Valiexchimp”.

Printre zăcămintele majore afectate de această hotărâre se numără zăcământul de gaze naturale „Victorovca” din raionul Cantemir și zăcământul de petrol/țiței „Văleni” din raionul Cahul. Aceste resurse strategice vor reveni acum în proprietatea statului, marcând o schimbare semnificativă în controlul și administrarea acestor resurse naturale.

Potrivit proiectului adoptat, Agenția Proprietății Publice va prelua în administrare drepturile patrimoniale asupra edificiilor, instalațiilor, materialelor și bunurilor mobile/imobile implicate în procesul tehnologic de exploatare a zăcămintelor. În ceea ce privește dreptul de exploatare a zăcămintelor subterane, acesta va fi acordat Întreprinderii de Stat Expediția Hidro-Geologică din Moldova „EHGeoM”.

De asemenea, documentația geologică și tehnică de exploatare a zăcămintelor, pașapoartele sondelor, rapoartele săptămânale privind exploatarea sondelor vor fi transferate de la compania „Valiexchimp” către Ministerul Mediului, în special Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale.

Această hotărâre vine în urma unei investigații amănunțite efectuate de o comisie parlamentară de anchetă cu privire la modul de exploatare a substanțelor minerale utile și impactul acestora asupra mediului. Concluziile comisiei au recomandat Guvernului preluarea resurselor naturale în beneficiul statului și instituirea administrării provizorii a statului asupra procesului de extragere a acestora.

Proiectul de lege a fost supus votului în prima și a doua lectură, primind sprijinul majorității parlamentarilor și deschizând calea pentru o gestionare mai transparentă și eficientă a resurselor naturale din sudul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #petrol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.