Evenimentul săptămânii! Aurul negru din sudul țării revine în proprietatea statului

15 Dec. 2023, 15:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2023, 15:34 // Actual //  bani.md

Parlamentul a aprobat un proiect de lege care conferă Guvernului controlul total asupra activelor de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale și țiței din sudul țării. Această decizie strategică marchează încetarea dreptului de folosință a hidrocarburilor de către Compania „Redeco” L.T.D. din SUA și transferul acestui drept către compania „Valiexchimp”.

Printre zăcămintele majore afectate de această hotărâre se numără zăcământul de gaze naturale „Victorovca” din raionul Cantemir și zăcământul de petrol/țiței „Văleni” din raionul Cahul. Aceste resurse strategice vor reveni acum în proprietatea statului, marcând o schimbare semnificativă în controlul și administrarea acestor resurse naturale.

Potrivit proiectului adoptat, Agenția Proprietății Publice va prelua în administrare drepturile patrimoniale asupra edificiilor, instalațiilor, materialelor și bunurilor mobile/imobile implicate în procesul tehnologic de exploatare a zăcămintelor. În ceea ce privește dreptul de exploatare a zăcămintelor subterane, acesta va fi acordat Întreprinderii de Stat Expediția Hidro-Geologică din Moldova „EHGeoM”.

De asemenea, documentația geologică și tehnică de exploatare a zăcămintelor, pașapoartele sondelor, rapoartele săptămânale privind exploatarea sondelor vor fi transferate de la compania „Valiexchimp” către Ministerul Mediului, în special Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale.

Această hotărâre vine în urma unei investigații amănunțite efectuate de o comisie parlamentară de anchetă cu privire la modul de exploatare a substanțelor minerale utile și impactul acestora asupra mediului. Concluziile comisiei au recomandat Guvernului preluarea resurselor naturale în beneficiul statului și instituirea administrării provizorii a statului asupra procesului de extragere a acestora.

Proiectul de lege a fost supus votului în prima și a doua lectură, primind sprijinul majorității parlamentarilor și deschizând calea pentru o gestionare mai transparentă și eficientă a resurselor naturale din sudul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!