Evenimentul săptămânii! Aurul negru din sudul țării revine în proprietatea statului

Parlamentul a aprobat un proiect de lege care conferă Guvernului controlul total asupra activelor de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale și țiței din sudul țării. Această decizie strategică marchează încetarea dreptului de folosință a hidrocarburilor de către Compania „Redeco” L.T.D. din SUA și transferul acestui drept către compania „Valiexchimp”.

Printre zăcămintele majore afectate de această hotărâre se numără zăcământul de gaze naturale „Victorovca” din raionul Cantemir și zăcământul de petrol/țiței „Văleni” din raionul Cahul. Aceste resurse strategice vor reveni acum în proprietatea statului, marcând o schimbare semnificativă în controlul și administrarea acestor resurse naturale.

Potrivit proiectului adoptat, Agenția Proprietății Publice va prelua în administrare drepturile patrimoniale asupra edificiilor, instalațiilor, materialelor și bunurilor mobile/imobile implicate în procesul tehnologic de exploatare a zăcămintelor. În ceea ce privește dreptul de exploatare a zăcămintelor subterane, acesta va fi acordat Întreprinderii de Stat Expediția Hidro-Geologică din Moldova „EHGeoM”.

De asemenea, documentația geologică și tehnică de exploatare a zăcămintelor, pașapoartele sondelor, rapoartele săptămânale privind exploatarea sondelor vor fi transferate de la compania „Valiexchimp” către Ministerul Mediului, în special Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale.

Această hotărâre vine în urma unei investigații amănunțite efectuate de o comisie parlamentară de anchetă cu privire la modul de exploatare a substanțelor minerale utile și impactul acestora asupra mediului. Concluziile comisiei au recomandat Guvernului preluarea resurselor naturale în beneficiul statului și instituirea administrării provizorii a statului asupra procesului de extragere a acestora.

Proiectul de lege a fost supus votului în prima și a doua lectură, primind sprijinul majorității parlamentarilor și deschizând calea pentru o gestionare mai transparentă și eficientă a resurselor naturale din sudul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #petrol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții