O companie aeriană din Moldova își mută avioanele în România din risc de securitate: „Nu plecăm din piață”

Fly One anunță că se extinde în Republica Moldova, însă din cauza percepției riscului de securitate compania este nevoită să-și reînregistreze avioanele în România, a declarat pentru BANI.MD, președintele Consiliului de administrație, Vladimir Cebotari.

„Ca flotă suntem nevoiți să facem o relocalizare a avioanelor, din cauza constrângerilor posibilelor acțiuni violente din Republica Moldova. Am reînregistrat avioanele în România și Armenia. Acest lucru nu va afecta pasagerii din Republica Moldova. Or, din cauza situației cu riscul de securitate am pierdut mai multe avioane, care au fost retrase de companiile de leasing. Am negociat cu alte companii”, a punctat Cebotari.

Fly One este o companie aeriană privată cu o flotă de 12 avioane. Este cea mai mare ca mărime companie avia din Republica Moldova. Fondată în anul 2015, compania are în prezent printre asociaţi pe Maria Cebotari (40%), soţia lui Vladimir Cebotari fost ministru al Justiției pe timpul guvernării democrate. Alte 40% le deține Tudor Carabadjac, iar câte 10% sunt deținute de Mariana Tăbuică, sora lui Cebotari și Mircea Maleca, fost șef la Autoritatea de Aeronautică Civilă.

În prezent, FLYONE operează zboruri către 20 destinații, 11 curse regulate și 7 curse charter: Frankfurt, Tel Aviv, Sankt Petersburg, Londra, Moscova, Parma, Verona, Dublin, Paris, Istanbul, Kiev, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Bodrum, Tivat, Hurghada, Marsa Alam.

În martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, compania low cost Wizz Air a decis să își suspende zborurile din Chișinău spre 13 orașe din Austria, Germania, italia, Ungaria, Cehia, Spania și Marea Britanie. Pasagerii moldoveni pot folosi drept alternativă Aeroportul Iași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fly One #avioane #securitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat impunerea, începând cu 1 noiembrie, a unor taxe suplimentare de 100% pentru importurile din China, ceea ce va ridica nivelul total al tarifelor vamale la 130%, potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social.

Trump a declarat că Washingtonul va introduce și controale la export pentru „software-ul critic”, fără a specifica exact ce tip de tehnologii vor fi vizate de noile restricții.

Decizia vine pe fondul înăspririi de către Beijing a regulilor privind exportul de metale rare, materiale esențiale pentru producătorii americani din sectoarele high-tech și auto. În semn de protest, Trump a anulat întâlnirea planificată cu liderul chinez Xi Jinping, care urma să aibă loc la summitul APEC din Coreea de Sud, afirmând că „nu mai există niciun motiv pentru o astfel de discuție”.

„Vom introduce o creștere masivă a tarifelor pentru toate produsele chinezești care intră în Statele Unite. Sunt analizate și alte contramăsuri serioase”, a declarat liderul american.
Reacția piețelor financiare a fost imediată: Dow Jones a scăzut cu 1,9%, S&P 500 cu 2,7%, iar Nasdaq a pierdut 3,5%, marcând cea mai slabă zi de tranzacționare din ultimele luni.

Într-un interviu acordat postului Fox News, reprezentantul pentru comerț al SUA, Jameson Greer, a confirmat că Washingtonul este „pregătit pentru un nou război comercial cu China, dacă va fi nevoie”.

„Nu ne dorim o confruntare, dar suntem pregătiți – și credem că și americanii sunt pregătiți”, a spus oficialul.
El a adăugat că relațiile economice dintre SUA și China ar putea fi echilibrate, dacă Beijingul „renunță la practicile comerciale neloiale, reduce supraproducția și încetează să impună condiții abuzive pe piețele globale”.

Noile taxe marchează o relansare a războiului comercial americano-chinez, început de Trump în aprilie 2025. În faza cea mai tensionată, tarifele ajunseseră la 145% pentru exporturile chineze către SUA și 125% pentru cele americane către China, înainte ca ambele părți să le reducă ulterior la 30% și, respectiv, 10%.

Economiștii avertizează că această nouă rundă de măsuri ar putea amplifica tensiunile globale, lovind lanțurile de aprovizionare și accelerând divizarea economică între Occident și Asia.