Expert-Grup: „Bugetul Plus” – un buget electoral ambalat în investiții cu iz populist și risc de clientelism politic

Centrul analitic Expert-Grup avertizează, într-o notă de poziție recentă, că proiectul de modificare a bugetului de stat pentru anul 2025 – supranumit de Guvern „Bugetul Plus” – este, în esență, un buget electoral, cu accente populiste și riscuri majore de utilizare partizană a fondurilor publice. Documentul semnat de experta Marina Soloviova critică modul în care guvernarea a promovat acest proiect fără respectarea normelor de transparență, dar și lipsa coerenței economice în utilizarea fondurilor europene.

Potrivit Expert-Grup, rectificarea bugetară extinde deficitul cu 4 miliarde de lei, în contextul în care cheltuielile sunt majorate cu 7,7 miliarde lei, iar veniturile cresc cu doar 3,7 miliarde lei. Deși Guvernul justifică modificările prin integrarea pachetelor de sprijin oferite de Uniunea Europeană pentru reziliență energetică și creștere economică, experții semnalează că o parte semnificativă a banilor este direcționată spre proiecte cu impact economic incert, dar cu potențial electoral ridicat – cum ar fi programul „Curtea Europeană”, care vizează amenajarea curților de bloc din Chișinău.

„Renovarea peisagistică și instalarea foișoarelor nu vor genera o creștere economică suficientă pentru a justifica datoria publică acumulată”, subliniază Expert-Grup, întrebându-se de ce astfel de proiecte sunt finanțate din împrumuturi europene, în condițiile în care Planul UE pentru Moldova cere investiții în sectoare cu valoare adăugată mare, precum infrastructura energetică sau tehnologii moderne.

Totodată, nota de poziție scoate în evidență lipsa consultărilor publice: proiectul a fost aprobat de Guvern în aceeași zi în care a fost publicat pentru dezbatere, iar Parlamentul l-a votat în prima lectură chiar înainte de expirarea termenului de colectare a comentariilor. În plus, experții atrag atenția că distribuția fondurilor în cadrul programelor „Europa este aproape 2025” sau „Satul European” este opacă și deschide larg ușa clientelismului politic, în special prin favorizarea localităților conduse de primari afiliați partidului de guvernare.

„Este esențial ca mijloacele din Mecanismul UE pentru reformă și creștere să nu fie irosite pe proiecte cu caracter populist și electoral, ci să contribuie la o tranziție reală spre o economie competitivă și durabilă”, concluzionează Expert-Grup.

Documentul include mai multe recomandări adresate Guvernului, printre care reluarea consultărilor publice, revizuirea priorităților de investiții și respectarea principiilor autonomiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#electorla #buget #campanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.