Exporturile de vin spumant ale UE au crescut cu 29% în 2021

Exporturile de vin spumant ale statelor membre UE în afara spaţiului comunitar au înregistrat o creştere de 29% în 2021, până la 636 milioane de litri, de la 494 milioane de litri în 2020, arată datele publicate de Eurostat.

Creşterea exporturilor de vin spumant în 2021 vine după primul an de pandemie, când comerţul cu vin a fost afectat semnificativ din cauză că multe baruri şi restaurante au fost închise parţial sau total, astfel că exporturile au scăzut cu 6% în 2020 comparativ cu 2019.

Potrivit informațiilor prezentate, exporturile de vin spumant ale UE au fost mai mari în 2021 chiar şi în comparaţie cu 2019, datele statistice arătând o creştere de 21% (108 milioane de litri) de la 528 de milioane de litri în 2019, până la 636 milioane de litri în 2021. Comparativ, între 2017 şi 2021 exporturile au înregistrat un creştere medie anuală de 7%.

Anul trecut, cele mai mari categorii în cadrul exporturilor extra-comunitare de vin spumant au fost: prosecco (43% sau 273 milioane de litri), şampanie (15% sau 94 de milioane de litri) şi cava (10% sau 65 milioane de litri).

Principalele destinaţii de export pentru vinurile spumante din UE au fost: SUA (unde au mers 31% din exporturile UE de vin spumant sau 198 milioane de litri) şi Marea Britanie (28% sau 177 milioane de litri).

În paralel însă, statele membre UE au importat 5,8 milioane de litri de vin spumant din afara spaţiului comunitar, echivalentul a 1% din exporturile de vin spumant ale UE.

#spumant #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.