Exporturile moldovenești de fructe, uleiuri vegetale și vin spre țările Uniunii Europene - mai mari în 2020

În 2020, a crescut volumul exporturilor de fructe, uleiuri vegetale, vin, precum și a preparatelor din fructe, legume și nuci.

Potrivit informațiilor, exporturile de uleiuri vegetale au crescut de la 63 de milioane de euro, în 2019, la 85 de milioane, în 2020, înregistrând o majorare în proporție de 34,9%.

Totodată, anul trecut, exporturile de vin, vermut, cidru și oțet au cunoscut o majorare de 16,3% în comparație cu 2019, iar cele de fructe de 15,4%. Și exporturile de sucuri de fructe au cunoscut o ușoară creștere de 2,3%.

În timp ce exporturile de legume au scăzut cu 66,7%, vânzările preparatelor de legume, fructe sau nuci moldovenești pe piața europeană au crescut cu 54,5% ajungând la 17 milioane de euro.

Exporturile către Uniunea Europeană au loc în baza unor condiții preferențiale datorită Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care este parte a Acordului European de Asociere și presupune liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în primele cinci luni ale anului 2021, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au cunoscut o creștere de 16,5% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, deținând o pondere de 65,2% din volumul total de exporturi.

#produs autohton #legume #fructe #export #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.