Exporturile regiunii transnistrene practic s-au dublat. Cui revine cel mai mare volum

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 48% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la aproape 850 de milioane de dolari, anunță administrația de la Tiraspol. Întreprinderile din regiunea separatistă exportă ca agenți economici moldoveni, fiind înregistrate ca agenți economici ai Republicii Moldova. Europa Liberă a explicat că aproximativ 70% din exporturi se fac fie pe piața Republicii Moldova, fie pe cea a Uniunii Europene, piețe reglementate prin Acordul de Liber Schimb cu UE.

În acest an s-au dublat exporturile uzinei metalurgice de la Râbnița. Practic, jumătate din volumul exporturilor regiunii revin acestei uzine – 400 de milioane de dolari, scrie Realitatea.md.

Tiraspolul raportează și creșteri de 7% pentru „exportul” de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova – în primele 11 luni, Chişinăul a cumpărat curent electric de la centrala de la Cuciurgan în valoare de 161 de milioane de dolari. Malul drept al Republicii Moldova este raportat la Tiraspol ca principala piață „de export” a regiunii separatiste. Urmează Polonia, Ucraina, România și Rusia.

Regiunea transnistreană a crescut și exporturile de grâu, de produse textile și încălțăminte, precum și ale industriei constructoare de mașini.

La capitolul importuri, cele mai mari volume revin resurselor energetice, în principal gazelor rusești și carburanților, produselor alimentare, dar și produselor farmaceutice, importul cărora a crescut cu 40% în acest an, pe fundalul eforturilor de combatere a pandemiei.

#uzina metalurgica #regiunea transnistreana #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a anunțat testarea unui nou sistem de comunicare operațională, care ar urma să asigure circulația neîntreruptă a trenurilor prin digitalizarea schimbului de informații dintre dispeceri, impiegații de mișcare și mecanicii de locomotivă.

Potrivit întreprinderii, până acum notele de parcurs erau transmise în format fizic, ceea ce presupunea oprirea locomotivelor în stații și genera timpi suplimentari de staționare, precum și consum mai mare de combustibil. Noul sistem permite transmiterea documentelor în format electronic, prin smartphone-uri corporative și o aplicație specializată.

Conducerea CFM susține că soluția va duce la economii „considerabile” de combustibil și la eficientizarea proceselor operaționale, însă nu a prezentat deocamdată date concrete privind costurile implementării, investiția totală sau economiile estimate.

Pe 13 februarie a fost organizată și prima videoconferință, datorită ”soluției digitale” noi, care a conectat 51 de stații feroviare și echipaje aflate în circulație. În cadrul testării au fost discutate inclusiv probleme legate de activitatea în condiții de șomaj tehnic, eficientizarea proceselor operaționale, impactul temperaturilor scăzute asupra infrastructurii, precum și alte aspecte curente ale activității feroviare.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.