Gaze rusești – o armă politică? Care este situația în UE

31 Dec. 2021, 18:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Dec. 2021, 18:30 // Actual //  MD Bani

Germania pompează gazele ruseşti înapoi către Polonia în contextul în care Gazprom şi-a redus livrările către UE. În condiţiile în care Rusia îşi continuă jocurile de război cu o UE din ce în ce mai divizată, noul front pare a fi gazoductul Yamal-Europa, scrie Deutsche Welle, citat de Ziarul Financiar.

Yamal-Europa, cel mai lung gazoduct din Europa, transportă de obicei gaze ruseşti către, şi nu dinspre Germania. În ultima vreme, însă, acesta a trimis în principal gaze ruseşti dinspre Germania înapoi către Polonia. Scopul? Acoperirea unui deficit în condiţiile scăderii puternice a temperaturilor şi reducerii livrărilor de către ruşi.

Observatorii au avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea folosi energia ca pe o armă în cazul în care controversatul gazoduct Nord Stream 2 (NS2) merge mai departe. De fapt, exact acest lucru se întâmplă acum.

Pe 21 decembrie, Rusia a oprit livrările de gaze via Yamal-Europa, băgând spaima în pieţe. Preţurile au urcat la 160 de euro de la 100 de euro. Cererea ridicată de gaze din Asia alimentează de asemenea creşterea preţurilor. Consumatorii europeni vor resimţi o parte din aceste creşteri în 2022.

Potrivit autorităţilor germane, două treimi din gazele importate de Germania provin din Rusia şi fostele ţări sovietice via gazoductul Yamal. Capacitatea acestuia este de 32,9 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat vina pentru livrările mai reduse ale Gazprom pe importatorii din Germania şi Franţa şi faptul că aceştia nu au semnat contracte pe termen lung.

În condiţiile în care Polonia nu-şi va continua contractele pe termen lung cu Gazprom după expirarea acestora anul viitor, şi cu Ucraina o problemă pentru Rusia, este vital pentru Kremlin să facă tot posibilul pentru a lansa NS2.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Europa nu beneficiază de livrări suplimentare din partea Rusiei din cauza amânărilor legate de NS2. “Liderii europeni au greşit în reducerea utilizării contractelor pe termen lung. Toate problemele din Europa occidentală sunt create de aceştia, iar Gazprom nu este de vină. Mai bine s-ar uita în oglindă”.

Aici este însă problema: NS2 nu mai este un proiect exclusiv comercial.

Când Kremlinul vede semne de slăbiciune din partea celor pe care-i consideră adversari, pur şi simplu nu poate rezista impulsului de a ataca, indiferent de impactul asupra intereselor pe termen lung ale Rusiei”, arată Albrecht Rothacher, fost diplomat european.

În primul rând, ruşilor nu le place noul guvern german, şi în special ecologiştii care, dacă vor reuşi cu politicile privitoare la schimbările climatice, ar ameninţa modelul de business bazat pe combustibili fosili ai Rusiei. De aici nevoia de a demonstra cine deţine puterea şi de a da o lecţie când temperaturile sunt cele mai scăzute în Europa centrală şi cererea este ridicată şi când panourile solare sunt sub zăpadă, iar vântul nu bate”.

Germania a jucat un joc riscant cu Rusia în timpul unei tranziţii foarte complicate dinspre combustibilii fosili. “Exitul nemţilor din energie nucleară, cărbune şi petrol îi convine perfect Rusiei, în condiţiile în care regenerabilele nu sunt în măsură să satisfacă cererea în creştere”, arată Rothacher.

În opinia acestuia, ceea ce vedem acum cu inversarea fluxurilor gazoductului Yamal dinspre Germania către Polonia este doar preludiul lucrurilor mai importante care vor urma.

22 Iul. 2026, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat de ce Energocom nu a achiziționat volume mai mari de gaze înainte ca prețurile de pe bursele europene să urce până la 69 de euro/MWh. Oficialul a declarat că întreprinderea a acționat conform strategiei aprobate și a metodologiei de ajustare a tarifelor, iar achizițiile pentru sezonul rece urmează să continue.

„Energocom a respectat metodologia de ajustare a tarifelor. În momentul în care a observat o abatere de peste 1%, a acționat conform regulilor. Cei 106 milioane de lei din aproximativ 8 miliarde reprezintă circa 1,6%”, a declarat ministrul.

Junghietu a amintit că Energocom a cumpărat anul trecut gazele necesare pentru sezonul de încălzire 2025–2026 și că, la începutul lunii iunie, compania a rezervat capacitățile anuale de transport pentru următorul sezon rece.

Potrivit ministrului, în lunile aprilie, mai și iunie consumul de gaze este redus, iar achizițiile au fost efectuate în principal prin tranzacții spot, fără ca acest lucru să însemne că societatea a renunțat la cumpărăturile pentru iarna următoare.

„Energocom are o strategie de achiziție a gazelor, prezentată anterior, și va continua să lucreze în baza acesteia”, a precizat Junghietu.

Ministrul a subliniat că evoluția prețurilor este dictată de piața internațională și nu poate fi controlată de autoritățile de la Chișinău. El a menționat că, recent, cotațiile gazelor au depășit 59 de euro/MWh și au ajuns chiar la 69 de euro/MWh, volatilitatea burselor influențând direct costul gazelor din tarif.

Potrivit acestuia, aproximativ 60% din factura achitată de consumatori reprezintă costul gazelor, în timp ce 28,39% revine distribuției, 1,5–2% transportului, iar restul reprezintă componenta de furnizare și cea de corectare.