Exporturile transnistrene spre Rusia s-au prăbușit, iar Europa devine noul centru de greutate

05 Aug. 2025, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2025, 09:46 // Actual //  Ursu Victor

În perioada 2006–2024, regiunea transnistreană a trecut printr-o schimbare a orientării comerciale. A redus dependența de Federația Rusă și aa ccelerat integrarea în piața Uniunii Europene. Procesul a fost determinat de contextul geopolitic, dar și de avantajele oferite de UE în materie de acces pe piață, chiar și în lipsa unui statut politic clar pentru regiune, anunță Biroul de reintegrare.

Dacă în 2006 exporturile transnistrene către Rusia se ridicau la 128,3 milioane euro, iar cele către UE la doar 56,8 milioane euro, începând cu 2007 – odată cu aderarea României și Bulgariei la UE – balanța s-a înclinat în favoarea Europei. În acel an, exporturile către UE au atins 197 milioane euro, depășind pentru prima dată volumul celor livrate în Federația Rusă.

Un moment decisiv l-a constituit includerea regiunii, în 2008, în regimul de Preferințe Comerciale Autonome oferit de UE, iar în 2016 în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), parte a Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Aceste instrumente au permis companiilor din regiune – care activează legal în cadrul juridic al Republicii Moldova – să exporte fără taxe și fără cote pe piața europeană. Chiar și în condițiile statutului politic nerezolvat, tot mai mulți agenți economici transnistreni s-au adaptat la cerințele de calitate și conformitate ale UE pentru a menține acest acces vital.

În paralel, exporturile către Federația Rusă au înregistrat un declin constant: de la un vârf de 252,9 milioane euro în 2008, acestea s-au prăbușit până la 21,1 milioane euro în 2024. Printre cauze se numără instabilitatea geopolitică, scăderea cererii și destrămarea rețelelor logistice, cu un punct de cotitură evident după declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.

Exporturile către UE au urmat un traseu ascendent clar, depășind 320 milioane euro în anii 2021 și 2022. Această tendință de reorientare spre Vest este dublată de o creștere semnificativă a volumului importurilor. Astfel, importurile regiunii au crescut de la 153 milioane euro în 2016 la 740 milioane euro în 2021, ceea ce reflectă atât expansiunea reală a comerțului, cât și o mai bună raportare a fluxurilor comerciale.

Importurile din UE au crescut substanțial, de la 32,7 milioane euro în 2006 la aproape 380 milioane euro în 2023, consolidând statutul Uniunii Europene drept principal partener comercial. Ucraina a cunoscut un salt remarcabil după 2017, cu un vârf de 144 milioane euro în 2018, în timp ce Rusia și-a pierdut treptat rolul de furnizor-cheie, înregistrând un declin accentuat după 2019. În același timp, și alte state și-au crescut ponderea în totalul importurilor, ceea ce indică o diversificare tot mai mare a surselor de aprovizionare.

În ansamblu, regiunea transnistreană s-a reorientat durabil spre piața UE, nu doar din considerente economice, ci și ca reacție pragmatică la noile realități geopolitice. Această evoluție consolidează o tendință clară de integrare economică europeană, chiar și în lipsa unei recunoașteri politice sau soluții instituționale pentru statutul regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!