Externele de la București își exprimă „preocuparea” față de incidentele din regiunea transnistreană

Ministerul Afacerilor Externe al României a spus că încercările de escaladare artificială a tensiunilor nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului.
Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă cu preocupare de cele câteva incidente înregistrate recent, în circumstanțe încă neclare, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

MAE român apreciază că, în actualul context, este necesară abordarea cu reținere și prudență a situației, clarificarea neîntârziată a circumstanțelor acesteia, precum și evitarea angajării în orice eventuale provocări. Din această perspectivă, MAE exprimă sprijinul deplin pentru apelul la calm și responsabilitate al Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, precum și pentru eforturile autorităților de la Chișinău de a gestiona aceste evoluții în mod responsabil, transparent și echilibrat.

Încercările de escaladare artificială, nejustificată a tensiunilor nu contribuie la menținerea unui climat predictibil și stabil și nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, mai ales în actualul context regional de securitate.

Pe un plan mai larg, MAE al României reafirmă susținerea pentru soluționarea politică a problemei transnistrene cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, și fără afectarea orientării sale pro-europene.
Autoritățile din Transnistria au acuzat marți că un „atac terorist” a avut loc asupra unei unități militare din apropierea Tiraspolului, capitala regiunii controlate de separatiștii pro-ruși din Republica Moldova.

Presupusa explozie de la unitatea militară din apropierea Tiraspolului este a treia raportată de autoritățile din Transnistria de la începutul săptămânii după ce luni acestea au acuzat că în apropierea Ministerului Securității de Stat au avut loc mai multe explozii care au avariat clădirea în care se află acesta.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că datele pe care le are arată că intențiile de escaladare pornesc de la forțe pro-război din interiorul Transnistriei. „Condamnăm orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară”, a spus Maia Sandu, arătând că Chișinăul insistă în continuare asupra soluționării pașnice a conflictului transnistrean.

#transnistria #București #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2024 a consemnat o stagnare economică aproape totală în Republica Moldova, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0,1%, arată o analiză realizată de centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, această evoluție confirmă o tendință îngrijorătoare începută în urmă cu un deceniu: erodarea constantă a potențialului de creștere economică, constată Expert-Grup.

Dacă între 2004–2013 economia Moldovei creștea în medie cu 4,6% anual, în perioada 2014–2023 ritmul s-a redus dramatic la doar 2,2%. În 2024, chiar și dacă excludem impactul secetei severe asupra sectorului agricol, creșterea economică nu ar fi depășit 1,5%, semn că problemele sunt structurale, nu conjuncturale.

Trei cauze-cheie ale stagnării economice vizează, conform Expert- Grup, declinul demografic și emigrarea forței de muncă apte de muncă, deficitul de investiții – atât publice, cât și private, guvernanța slabă, care subminează eficiența programelor publice și absorbția fondurilor de investiții.

Economiștii susțin cî e ne voie de un nou model economic. Potrivit Expert-Grup, Moldova trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină – care a generat dezechilibre economice, venituri mici și vulnerabilități majore – și să adopte un nou model economic, axat pe valoare adăugată înaltă și productivitate crescută.

Economiștii au propus cinci obiective strategice. Este vorba eficientizarea suportului pentru antreprenori, prin prioritizarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată mare, dezvoltarea pieței de capital, pentru stimularea investițiilor private, reducerea deficitului comercial, prin susținerea exportatorilor și modernizarea infrastructurii calității, creșterea volumului și eficienței investițiilor publice, inclusiv prin proiecte mature și guvernanță eficientă și creșterea mobilității și calificării forței de muncă, prin formare profesională și politici de sprijin pentru părinți și îngrijitori.