Facturi mai mari la Bălți. CET-Nord solicită scumpirea căldurii, cu peste 230 de lei

În timp ce la Chișinău Termoelectrica solicită reducerea tarifelor, la Bălți situația este exact opusă. SA „CET-Nord” a cerut oficial Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor până la 2.359 lei/Gcal, față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal.

Solicitarea este conținută într-o adresare oficială transmisă ANRE, în care CET-Nord cere ajustarea prețului reglementat pentru anul 2026, invocând constrângeri metodologice și incertitudini legate de achiziția gazelor naturale.

Potrivit documentului, întreprinderea se află într-o situație atipică după ce, începând cu 1 aprilie 2026, nu va mai putea achiziționa gaze naturale la preț reglementat, iar procedurile de licitație inițiate pentru cumpărarea gazelor pe piață nu au dus, deocamdată, la semnarea unui contract ferm de furnizare. În lipsa unui preț contractual confirmat, CET-Nord afirmă că a fost nevoită să fundamenteze tariful pe baza prețului ultimei opțiuni aprobat de ANRE, aplicat ca soluție tranzitorie.

În anexele cererii se arată că tariful propus de 2.359 lei/Gcal include și componenta de corectare aferentă anului 2025, ceea ce explică diferența semnificativă față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal. Fără această componentă, veniturile reglementate ale întreprinderii ar fi insuficiente pentru acoperirea costurilor, susține CET-Nord.

Astfel, în timp ce consumatorii din capitală ar putea beneficia de facturi mai mici la încălzire, locuitorii municipiului Bălți riscă să plătească mai mult pentru aceeași gigacalorie, dacă ANRE va da curs solicitării CET-Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că salariul de aproximativ 50.000 de lei pe care îl primește în funcția publică este suficient în contextul economic al Republicii Moldova, însă nu reflectă nivelul de responsabilitate al poziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Ziarul de Gardă, unde oficialul a vorbit despre diferența majoră dintre veniturile din sectorul privat și cele din funcția publică.

Junghietu a precizat că anterior avea un salariu de circa 12.000 de euro pe lună, iar după preluarea funcției de ministru a fost nevoit să-și ajusteze cheltuielile la noile realități financiare. „Acum trăiesc din salariul de ministru”, a declarat acesta, menționând că nivelul costului de viață din Republica Moldova este mai redus comparativ cu orașe precum Madrid sau Haga.

În același timp, ministrul consideră că remunerația este adecvată raportată la situația economică a țării, însă insuficientă dacă este analizată prin prisma responsabilităților funcției. „Reieșind din realitățile economice ale țării, este suficientă, dar reieșind din gradul de responsabilitate, nu”, a explicat Junghietu.

Oficialul a subliniat că, în sectorul energetic, responsabilitățile sunt considerabile, făcând referire la proiecte de amploare, de ordinul miliardelor de dolari, pe care le-a gestionat anterior în cariera sa din mediul privat.