FAO: Preţurile mondiale la alimente au coborât în iunie la minimul ultimilor doi ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, în urma declinului preţurilor la uleiuri vegetale, zahăr, cereale şi lactate, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie, acest indice a scăzut la 112,3 puncte, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un nivel revizuit de 124 puncte. Valoarea din iunie este cea mai redusă înregistrată de indicele calculat de FAO după aprilie 2021 şi face ca indicele general să fie cu 23,4% sub maximul istoric atins în martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei cu sediul la Roma, preţul cerealelor a înregistrat un declin de 2,1% în iunie, înregistrându-se scăderi şi la porumb, orz, sorg, grâu şi orez. De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 2,4% în iunie, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din noiembrie 2020, în urma declinului la uleiul de palmier şi uleiul de floarea soarelui, care a compensat creşterea preţului la uleiul de rapiţă şi de soia.

Şi preţul mondial al zahărului calculat de FAO a scăzut cu 3,2% în iunie, comparativ cu luna precedentă, fiind primul declin după patru luni de creştere consecutivă, în urma progreselor privind recolta din Brazilia şi a cererii reduse de importuri.

În cazul lactatelor, s-a înregistrat o scădere de 0,8% în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar preţul cărnii nu s-a modificat.

Separat, FAO a dat vineri publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO prognozează că, în 2023, producţia mondială de cereale ar urma să fie 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 1,1% comparativ cea din 2022.

Revizuirea în creştere este determinată de perspectivele mai bune privind producţia globală de grâu, care ar urma să ajungă la un nivel de 783,3 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.