Fără construcții capitale în zonele spațiilor verzi! Un proiect de lege va fi examinat în prima lectură de Parlament

Pentru a stopa actele de corupție și protecționism, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, coraportul pentru un proiect de lege, care propune stabilirea interdicției de a edifica construcții în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Astfel, în zonele spațiilor verzi nu vor mai putea fi edificate construcții capitale. Administrația publică locală va putea emite doar autorizații pentru amplasarea obiectivelor şi instalațiilor compatibile cu spațiile verzi, şi anume a celor pentru practicarea sportului, jocurilor şi odihnei, sau a obiectivelor cu caracter cultural-artistic.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede și modificarea Codului contravențional, pentru sancționarea faptelor de construcție sau amplasare neautorizată a obiectivelor pe teritoriul spațiilor verzi, proprietate publică. Totodată, se propune ca nu doar Inspectoratul pentru Protecția Mediului să constate și să sancționeze amplasarea neautorizată a obiectivelor pe teritoriul spațiilor verzi, ci și administrația publică locală, delegând atribuțiile de agent constatator organelor executive ale APL, iar cele de examinare și sancționare – Comisiei administrative constituite pe lângă APL.

Proiectul urmează să fie propus spre aprobare în prima lectură plenului Parlamentului.

#spatii verzi #autorizatie #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.