Febra fiscului pentru venituri mai mari! Au adus la buget cu 1,4 miliarde de lei mai mult

Fiscul anunță că în două luni ale anului 2023 a adus la buget 9 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei sau cu 18,6 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în 2 luni ale anului 2023 s-au încasat 3,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu 602,9 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 19,4 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 899,4 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 50,8 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 20,2 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 3,2 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 465,6 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 17,2 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 1,0 miliarde lei, ceea ce constituie cu 173,6 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 19,0 %.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Fisc #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.