Febra fiscului pentru venituri mai mari! Au adus la buget cu 1,4 miliarde de lei mai mult

Fiscul anunță că în două luni ale anului 2023 a adus la buget 9 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei sau cu 18,6 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în 2 luni ale anului 2023 s-au încasat 3,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu 602,9 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 19,4 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 899,4 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 50,8 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 20,2 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 3,2 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 465,6 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 17,2 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 1,0 miliarde lei, ceea ce constituie cu 173,6 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 19,0 %.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Fisc #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.