FED a majorat dobânda federală cu 0,75% și vede o altă creștere mare în acest an

FED a majorat dobânda federală cu trei sferturi de punct procentual, în linie cu așteptările, și vede o altă creștere mare în acest an

Rezerva Federală (FED) a majorat miercuri dobânda federală cu încă trei sferturi de punct procentual, în linie cu așteptările economiștilor, și a indicat că va continua să urce cu mult peste nivelul actual.

În încercarea de a reduce inflația care se apropie de cele mai înalte niveluri de la începutul anilor 1980, banca centrală din SUA a dobânda federală până la un interval de 3%-3,25%, cea mai ridicată de la începutul anului 2008. Aceasta este a treia majorare consecutivă de 0,75%.

Creșterile care au început în martie, de aproape de o dobândă zero, marchează cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare a Fed de când instituția a început să folosească rata de fonduri overnight ca principal instrument de politică în 1990. Singura excepție a fost în 1994.

Odată cu această creștere, oficialii Fed au semnalat intenția de a continua până când nivelul dobânzii atinge o „rată finală” de 4,6% în 2023.

Conform FED, indicatorii recenți din SUA indică o creștere modestă a cheltuielilor și a producției. Creșterile de locuri de muncă au fost robuste în ultimele luni, iar rata șomajului a rămas scăzută. Inflația rămâne ridicată, reflectând dezechilibrele dintre cerere și ofertă legate de pandemie, prețurile mai mari la alimente și energie, precum și presiunile mai largi asupra prețurilor, mai arată Fezerva Federală.

Conform comunicatului, războiul Rusiei împotriva Ucrainei provoacă dificultăți umane și economice enorme. Războiul și evenimentele conexe creează presiuni suplimentare în sensul creșterii inflației și influențează activitatea economică mondială. Comitetul este foarte atent la riscurile inflaționiste, precizează FED.

Comitetul FED urmărește să atingă un nivel maxim de ocupare a forței de muncă și o rată a inflației de 2% pe termen lung. În sprijinul acestor obiective, Comitetul a decis să majoreze intervalul țintă pentru rata fondurilor federale la 3 până la 3,25 la sută și anticipează că vor fi adecvate creșteri continue ale intervalului țintă.

FED se angajează ferm să readucă inflația la obiectivul de 2 la sută.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.