Pentru a supravieţui, Putin trebuie să amplifice războiul

22 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi „referendumurile” din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Nu poate da înapoi. Dacă pierde războiul de agresiune împotriva Ucrainei, Putin va pierde puterea, poate chiar mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru politicieni din guvern şi din Duma, care şi-au legat soarta şi la bine şi la rău de liderul de la Kremlin. Aceştia sunt în panică. Pe fundalul succesului ucrainean la operaţiunea de recucerire a ţării lor, Moscova este cu adevărat ameninţată de o înfrângere militară. Una, la care nimeni din Moscova nu s-a aşteptat. De aceea Putin a ordonat acum o mobilizare parţială, vrând să trimită pe front 300.000 de rezervişti. De la aceştia se aşteaptă să oprească avansul ucrainenilor; un avans care demonstrează starea dezolantă a armatei ruse.

Slăbit şi izolat?

Cu doar câteva zile în urmă, la marginea reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, desfăşurate în Uzbekistan, Putin, care se străduia să pară relaxat, a afirmat că Rusia nu se grăbeşte în Ucraina. În realitate, lumea l-a văzut atunci pe Putin slăbit şi izolat. Camerele de filmat au arătat un om care a îmbătrânit, pe care ceilalţi şefi de stat şi de guvern l-au lăsat să aştepte. Putin a stat cuminte pe o canapea, ascultând ce au aceştia de spus. Turcia, India şi chiar China au sugerat în public că resping războiul lui Putin şi sunt în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dintr-un motiv bine întemeiat: războiul împovărează economia mondială şi prin asta puterea acelor politicieni de la care Putin spera să obţină sprijin pentru războiul său de agresiune.

Kremlinul îşi schimbă linia

Din perspectiva Kremlinului, lucrurile nu mai puteau continua aşa. Reîntors la Moscova, Putin se grăbeşte foarte tare să-şi schimbe linia. În cele din urmă, mobilizarea parţială este o recunoaştere a slăbiciunii militare în estul Ucrainei. Prin anunţul că în decurs de câteva zile se va „vota” în teritoriile cucerite aderarea la Federaţia Rusă, devine evident că ucrainenii nu vor să se alăture Rusiei. Fiindcă referendumuri desfăşurate în faţa ţevilor de armă, în ruine, nu vor fi luate în serios de nimeni în întreaga lume.
Putin vrea să-şi asigure prada.

Teritoriile ocupate urmează să devină parte a Federaţiei Ruse. Atunci Putin va putea chema la folosirea tuturor mijloacelor militare pentru apărarea ţării. „Operaţiunea militară specială”, limitată în timp şi spaţiu, cu care majoritatea ruşilor nu aveau nimic a face în viaţa lor de zi cu zi, se transformă, retoric, în apărarea „pământului sfânt al Rusiei”, cu toate mijloacele, inclusiv cu arme atomice.
Sfârşitul „operaţiunii speciale”

Nu trebuie să fii un mare profet pentru a prevesti sfârşitul rapid al termenului de „operaţiune militară specială”. El va fi înmormântat de propaganda Kremlinului. În locul său vor apărea minciuni tot mai nebuneşti şi nebuloase, invenţii şi ameninţări, prin care televiziunea de stat încearcă să-i îndoctrineze pe ruşi. Deja de pe acum se afirmă că Rusia nu poartă un război împotriva Ucrainei, ci se apără în Ucraina împotriva SUA şi a Marii Britanii. Asta s-o creadă cine vrea.

Faptul că Putin se joacă din nou cu focul va fi luat în serios de liderii lumii, reuniţi în prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York. Dar politica lor faţă de Moscova nu se va prea schimba. Kievul va primi în continuare arme, armata sa va continua să lupte. ŞI cei 300.000 de rezervişti ruşi? Ei încă nu au fost niciodată la război, sunt prost echipaţi. Sunt capi de familie, bărbaţi scoşi împotriva propriei voinţe din viaţa cotidiană. În Ucraina vor avea misiunea să apere Rusia – alături de infractori şi mercenari din Cecenia. Aşa ceva nu poate sfârşi bine. Vor vedea cu proprii ochi că ucrainenii nu vor să aparţină de Rusia. Zeci de mii de bărbaţi vor muri pentru ca Putin şi anturajul său să poată rămâne la putere, pentru a nu da socoteală pentru crimele lor la adresa propriului popor. Aceasta este tragedia propriu-zisă a celei mai recente decizii greşite luate de liderul de la Kremlin.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.