Fermierii au ajuns la disperare! Bolea: Fondul de subvenționare rămâne neschimbat

Fermierii se află în situație dificilă urmare a afectelor secetei care i-a afectat, dar și resurselor energetice care s-au scumpit. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că fondul de subvenționare va rămâne neschimbat, la 1,5 miliarde de li în 2023.

„Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei”, susține Bolea.

Referindu-se la datoriile la subvenții, Bolea susține că datoria care se formează de la an la an este pozitivă pentru că noi nu știm anticipat care este volumul de investiții pe care îl fac fermierii.

„De anul viitor vom avea o abordare nouă a subvenționării axată pe investiții. La unele măsuri se va trece la subvenționarea în avans. Fiecare măsură are început și sfârșit. Când se subvenționează o măsură se face reieșind din niște probleme. De exemplu ai nevoie de retehnologizarea parcului de tehnică agricolă. Respectiv când parcul a fost dotat se trece de la măsura de postinvestițională la subvenționarea în avans pentru că tractoarele se strică”, spune Bolea.

Potrivit lui, a doua faza de subvenționare în agricultura este eficientizare energetică și procesarea. „Este vorba de lucruri care aduc plus valoare. Cu investiții din partea fermierului și cu suportul statului noi ajutăm agentul economic să aibă un profit mai mare”.

Ultimele date al AIPA relevă că până la începutul lunii noiembrie, au fost depuse 10 841 de dosare, însă au fost acceptate pentru finanțare două din zece în sumă de 365,5 mil. de lei.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor susține că fermierii au ajuns la capătul răbdării urmare a secetei care le-a afectat, iar volumul subvențiilor ar trebui majorat la 3 miliarde de lei. În fiecare an se acumulează datori, respectiv jumătate din volumul subvențiilor este pentru stingerea datoriilor.

#ramuri #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.