Fermierii au ajuns la disperare! Bolea: Fondul de subvenționare rămâne neschimbat

Fermierii se află în situație dificilă urmare a afectelor secetei care i-a afectat, dar și resurselor energetice care s-au scumpit. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că fondul de subvenționare va rămâne neschimbat, la 1,5 miliarde de li în 2023.

„Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei”, susține Bolea.

Referindu-se la datoriile la subvenții, Bolea susține că datoria care se formează de la an la an este pozitivă pentru că noi nu știm anticipat care este volumul de investiții pe care îl fac fermierii.

„De anul viitor vom avea o abordare nouă a subvenționării axată pe investiții. La unele măsuri se va trece la subvenționarea în avans. Fiecare măsură are început și sfârșit. Când se subvenționează o măsură se face reieșind din niște probleme. De exemplu ai nevoie de retehnologizarea parcului de tehnică agricolă. Respectiv când parcul a fost dotat se trece de la măsura de postinvestițională la subvenționarea în avans pentru că tractoarele se strică”, spune Bolea.

Potrivit lui, a doua faza de subvenționare în agricultura este eficientizare energetică și procesarea. „Este vorba de lucruri care aduc plus valoare. Cu investiții din partea fermierului și cu suportul statului noi ajutăm agentul economic să aibă un profit mai mare”.

Ultimele date al AIPA relevă că până la începutul lunii noiembrie, au fost depuse 10 841 de dosare, însă au fost acceptate pentru finanțare două din zece în sumă de 365,5 mil. de lei.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor susține că fermierii au ajuns la capătul răbdării urmare a secetei care le-a afectat, iar volumul subvențiilor ar trebui majorat la 3 miliarde de lei. În fiecare an se acumulează datori, respectiv jumătate din volumul subvențiilor este pentru stingerea datoriilor.

#ramuri #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.