Fermierii au ajuns la disperare! Bolea: Fondul de subvenționare rămâne neschimbat

Fermierii se află în situație dificilă urmare a afectelor secetei care i-a afectat, dar și resurselor energetice care s-au scumpit. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că fondul de subvenționare va rămâne neschimbat, la 1,5 miliarde de li în 2023.

„Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei”, susține Bolea.

Referindu-se la datoriile la subvenții, Bolea susține că datoria care se formează de la an la an este pozitivă pentru că noi nu știm anticipat care este volumul de investiții pe care îl fac fermierii.

„De anul viitor vom avea o abordare nouă a subvenționării axată pe investiții. La unele măsuri se va trece la subvenționarea în avans. Fiecare măsură are început și sfârșit. Când se subvenționează o măsură se face reieșind din niște probleme. De exemplu ai nevoie de retehnologizarea parcului de tehnică agricolă. Respectiv când parcul a fost dotat se trece de la măsura de postinvestițională la subvenționarea în avans pentru că tractoarele se strică”, spune Bolea.

Potrivit lui, a doua faza de subvenționare în agricultura este eficientizare energetică și procesarea. „Este vorba de lucruri care aduc plus valoare. Cu investiții din partea fermierului și cu suportul statului noi ajutăm agentul economic să aibă un profit mai mare”.

Ultimele date al AIPA relevă că până la începutul lunii noiembrie, au fost depuse 10 841 de dosare, însă au fost acceptate pentru finanțare două din zece în sumă de 365,5 mil. de lei.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor susține că fermierii au ajuns la capătul răbdării urmare a secetei care le-a afectat, iar volumul subvențiilor ar trebui majorat la 3 miliarde de lei. În fiecare an se acumulează datori, respectiv jumătate din volumul subvențiilor este pentru stingerea datoriilor.

#ramuri #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.