Fermierii au ajuns la disperare! Bolea: Fondul de subvenționare rămâne neschimbat

Fermierii se află în situație dificilă urmare a afectelor secetei care i-a afectat, dar și resurselor energetice care s-au scumpit. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că fondul de subvenționare va rămâne neschimbat, la 1,5 miliarde de li în 2023.

„Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei”, susține Bolea.

Referindu-se la datoriile la subvenții, Bolea susține că datoria care se formează de la an la an este pozitivă pentru că noi nu știm anticipat care este volumul de investiții pe care îl fac fermierii.

„De anul viitor vom avea o abordare nouă a subvenționării axată pe investiții. La unele măsuri se va trece la subvenționarea în avans. Fiecare măsură are început și sfârșit. Când se subvenționează o măsură se face reieșind din niște probleme. De exemplu ai nevoie de retehnologizarea parcului de tehnică agricolă. Respectiv când parcul a fost dotat se trece de la măsura de postinvestițională la subvenționarea în avans pentru că tractoarele se strică”, spune Bolea.

Potrivit lui, a doua faza de subvenționare în agricultura este eficientizare energetică și procesarea. „Este vorba de lucruri care aduc plus valoare. Cu investiții din partea fermierului și cu suportul statului noi ajutăm agentul economic să aibă un profit mai mare”.

Ultimele date al AIPA relevă că până la începutul lunii noiembrie, au fost depuse 10 841 de dosare, însă au fost acceptate pentru finanțare două din zece în sumă de 365,5 mil. de lei.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor susține că fermierii au ajuns la capătul răbdării urmare a secetei care le-a afectat, iar volumul subvențiilor ar trebui majorat la 3 miliarde de lei. În fiecare an se acumulează datori, respectiv jumătate din volumul subvențiilor este pentru stingerea datoriilor.

#ramuri #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.