Fii atent la ele! 6 semne care îți arată că nu deții controlul asupra carierei tale

Pentru a avea o carieră de succes este nevoie de multă muncă și trebuie să deții controlul. În cazul în care ai dubii sacă deții sau nu controlul iată 6 semne care îți vin în ajutor.

Nu împărtășești lucrurile bune pe care le faci și nu îți asumi meritele

Pentru ca meritele tale să fie recunoscute ele au nevoie să fie împărtășite. De asemenea trebuie să ți le asumi. Nu toți din jurul tău vor remarca ceea ce faci.

2. Nu ceri mai multe responsabilități

Dacă vrei o carieră de succes trebuie să îți asumi și să ceri mai multe responsabilități. Nu aștepta să te recomande cineva pentru proiecte și nici nu aștepta promoții, cere singur.

3. Nu cauți singur un job, dar aștepți propuneri

Dacă vrei să îți schimbi jobul atunci trebuie să cauți tu singur oportunități, nu aștepta ca recruterii să-ți scrie. Tu știi mai bine ceea ce îți place și ceea ce poți face.

4. Le spui oamenilor că ești în căutarea unui job, sperând ca ei să-ți rezolve problema

Joburile potrivite pentru tine și oportunitățile de avansare în carieră nu vor veni singure și nu țile va propune nimeni. Rezolvă problema găsirii unui job singur și nu aștepta recomadări de la colegi, familie și prieteni, fiecare își are propriile viziuni despre un post de muncă perfect.

5. Nu știi ce vrei

Dacă vrei o carieră de succes trebuie să știi ce vrei, doar în acest mod va fi mult mai ușor să avansezi. Practică mai multe domenii și găsește ceea ce îți place cu adevărat.

6. Lași pe alții să decidă ce se va întâmpla în continuare cu cariera ta

Tu trebuie să știi cum va evolua cariera ta. Atunci când ți se propune o promovare verifică dacă aceasta corespunde cu valorile și obiectivele tale.

#control #semne #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.