Filat: PLDM nu va participa la alegeri, dar va susține un alt partid

Partidul Liberal Democrat din Moldova va refuza să participe la alegerile anticipate din 11 iulie. Despre acest lucru a anunțat fostul lider al formațiunii, Vlad Filat, informează Realitatea.md.

Potrivit lui Filat, această decizie va fi discutată în cadrul formațiunii, după ce au eșuat negocierile privind formarea unui bloc electoral dintre membrii PLDM și cei din PPDA.

„Reprezentarea pe listă (n.r – lista pretendenților la funcția de deputat), așa cum a ajuns la PLDM, nu putea fi acceptată. E o abordare nu de parteneriat politic, dar de umilire a PLDM-ului. Și colegii au spus foarte clar: ori nu participăm, ori participăm de unii singuri. Odată ce nu s-a reușit crearea acestui bloc electoral cu PPDA, este punctul meu de vedere pe care îl voi expune în cadrul partidului și îl voi argumenta cu cifre, ca PLDM să nu participe la aceste alegeri….

Eu cred că PAS are șanse reale să obțină majoritatea în Parlament și ca să nu ajungem pe urmă să deplângem un procent sau două de voturi irosite, de aceea vom îndemna oamenii să voteze pentru acest partid”, a declarat Vlad Filat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Politicianul a vorbit și despre plecarea sa din fruntea formațiunii, menționând că a rămas în calitate de membru al Consiliului Național Politic și va continua să ia decizii în cadrul partidului. Liberal-democratul spune că după ce și-a anunțat demisia din calitatea de lider al PLDM, partidul a fost părăsit de către oameni „foarte apropiați și de încredere” de-ai lui Filat, dar a refuzat să dea nume.

El a mai adăugat că în această duminică va avea loc ședința Consiliului Național Politic al partidului, în cadrul căreia vor fi luate mai multe decizii.

#Vlad Filat #Alegeri 2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.