Filat: PLDM nu va participa la alegeri, dar va susține un alt partid

Partidul Liberal Democrat din Moldova va refuza să participe la alegerile anticipate din 11 iulie. Despre acest lucru a anunțat fostul lider al formațiunii, Vlad Filat, informează Realitatea.md.

Potrivit lui Filat, această decizie va fi discutată în cadrul formațiunii, după ce au eșuat negocierile privind formarea unui bloc electoral dintre membrii PLDM și cei din PPDA.

„Reprezentarea pe listă (n.r – lista pretendenților la funcția de deputat), așa cum a ajuns la PLDM, nu putea fi acceptată. E o abordare nu de parteneriat politic, dar de umilire a PLDM-ului. Și colegii au spus foarte clar: ori nu participăm, ori participăm de unii singuri. Odată ce nu s-a reușit crearea acestui bloc electoral cu PPDA, este punctul meu de vedere pe care îl voi expune în cadrul partidului și îl voi argumenta cu cifre, ca PLDM să nu participe la aceste alegeri….

Eu cred că PAS are șanse reale să obțină majoritatea în Parlament și ca să nu ajungem pe urmă să deplângem un procent sau două de voturi irosite, de aceea vom îndemna oamenii să voteze pentru acest partid”, a declarat Vlad Filat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Politicianul a vorbit și despre plecarea sa din fruntea formațiunii, menționând că a rămas în calitate de membru al Consiliului Național Politic și va continua să ia decizii în cadrul partidului. Liberal-democratul spune că după ce și-a anunțat demisia din calitatea de lider al PLDM, partidul a fost părăsit de către oameni „foarte apropiați și de încredere” de-ai lui Filat, dar a refuzat să dea nume.

El a mai adăugat că în această duminică va avea loc ședința Consiliului Național Politic al partidului, în cadrul căreia vor fi luate mai multe decizii.

#Vlad Filat #Alegeri 2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).