Filat: PLDM nu va participa la alegeri, dar va susține un alt partid

Partidul Liberal Democrat din Moldova va refuza să participe la alegerile anticipate din 11 iulie. Despre acest lucru a anunțat fostul lider al formațiunii, Vlad Filat, informează Realitatea.md.

Potrivit lui Filat, această decizie va fi discutată în cadrul formațiunii, după ce au eșuat negocierile privind formarea unui bloc electoral dintre membrii PLDM și cei din PPDA.

„Reprezentarea pe listă (n.r – lista pretendenților la funcția de deputat), așa cum a ajuns la PLDM, nu putea fi acceptată. E o abordare nu de parteneriat politic, dar de umilire a PLDM-ului. Și colegii au spus foarte clar: ori nu participăm, ori participăm de unii singuri. Odată ce nu s-a reușit crearea acestui bloc electoral cu PPDA, este punctul meu de vedere pe care îl voi expune în cadrul partidului și îl voi argumenta cu cifre, ca PLDM să nu participe la aceste alegeri….

Eu cred că PAS are șanse reale să obțină majoritatea în Parlament și ca să nu ajungem pe urmă să deplângem un procent sau două de voturi irosite, de aceea vom îndemna oamenii să voteze pentru acest partid”, a declarat Vlad Filat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Politicianul a vorbit și despre plecarea sa din fruntea formațiunii, menționând că a rămas în calitate de membru al Consiliului Național Politic și va continua să ia decizii în cadrul partidului. Liberal-democratul spune că după ce și-a anunțat demisia din calitatea de lider al PLDM, partidul a fost părăsit de către oameni „foarte apropiați și de încredere” de-ai lui Filat, dar a refuzat să dea nume.

El a mai adăugat că în această duminică va avea loc ședința Consiliului Național Politic al partidului, în cadrul căreia vor fi luate mai multe decizii.

#Vlad Filat #Alegeri 2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.