Filmul „House of Gucci” i-a deranjat pe moștenitorii familiei. Va acționa casa de producție în judecată

„Golani, ignoranți și nepăsători”

Într-o declarație transmisă luni, moștenitorii lui Aldo Gucci – cel care a condus casa de modă timp de 33 de ani, până la mijlocul anilor ’80 – s-au declarat nemulțumiți că realizatorii nu s-au consultat cu ei, fiind prezentați în schimb ca niște „golani, ignoranți și insensibili la lumea din jurul lor”, scrie The Guardian.

„Este extrem de dureros din punct de vedere uman și o insultă la adresa moștenirii pe care este construit astăzi brandul”, spun reprezentanții familiei.

Aceștia sunt deranjați nu doar de filmul în sine, dar și de fapul că Reggiani este prezentată mai degrabă ca „o victimă” care încearcă să supraviețuiască într-o „cultură corporatistă masculină și misogină”.

Moștenitorii amenință că își vor apăra imaginea și demnitatea

Scrisoarea se încheie prin a declara că filmul este o jignire.

„Gucci este o familie care trăiește onorând munca înaintașilor săi, a căror amintire nu merită să fie tulburată pentru a pune în scenă un spectacol ce denaturează adevărul și le face o nedreptate personajelor”, spun moștenitorii lui Aldo Gucci.

Deși în scrisoare se afirmă că „membrii familiei Gucci își rezervă dreptul de a acționa pentru a proteja numele, imaginea și demnitatea lor și a celor dragi”, în document nu se pomenește nimic concret de vreo acțiune în justiție, remarcă The Guardian.

La rândul său, Reggiani, care a fost eliberată din închisoare în urmă cu cinci ani, s-a arătat nemulțumită că nu a fost consultă de producători.

Lady Gaga, cea care dă viață personajului în film, consideră însă că ar fi fost inutil: „Am simțit că aș putea face cu adevărat dreptate acestei povești doar dacă aș aborda-o cu ochiul unei femei curioase, cu spirit jurnalistic, astfel încât să pot citi printre rânduri ce se întâmplă în scenele filmului”, a declarat ea pentru Vogue. „Nimeni nu putea să-mi spună mie cine era Patrizia Gucci. Nici măcar Patrizia Gucci”, a adăugat ea.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.