Finanțele speră la un împrumut uriaș de pe piețele externe! Vor să emită eurobonduri de jumătate de miliard de euro

12 Ian. 2023, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Ian. 2023, 10:47 // Actual //  bani.md

Urmare a rezultatelor simulărilor efectuate, către finele anului 2025 datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 3,8 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 0,3 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 2,8 p.p., potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Odată cu majorarea ponderii obligațiunilor de stat emise, datoria cu rata fixă a dobânzii, inclusiv bonuri de trezorerie, se va micșora cu 1,0 p.p., totodată și ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat cu 3,9 p.p., astfel expunerea la riscul de rată de dobândă și de refinanțare fiind diminuat pentru portofoliul datoriei de stat.

Totodată, Ministerul Finanțelor intenționează să acceseze piețele financiare internaționale pentru emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2025, în sumă totală de 500,0 mil. EUR, cu scopul de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investițională dar și pentru a acoperi insuficiența de resurse externe care a fost prognozată pentru anul 2025, adică 3,1% din PIB.

„Conform simulărilor efectuate, ar îmbunătăți considerabil indicatorii de risc aferenți portofoliului datoriei de stat, întrucât datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 10,9 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an s-ar diminua cu 8,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 11,0 p.p”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În anul 2023, aproximativ 5,6% din împrumuturile publice externe vor fi acordate de creditori bilaterali, iar 94,4% de creditori multilaterali. Principalii creditori vor fi: Grupul Băncii Mondiale, 23,4%; FMI, 23,2%; Uniunea Europeană, 16,1%; Agenția Japoneză de Cooperare Internațională, 11,2%; Banca Europeană de Investiții, 10,2%; BERD, 8,9%.

La sfârșitul lunii noiembrie din 2022, datoria de stat se cifra la 90,7 miliarde de lei cu 13 milioane de lei mai mult față de sfârșitul anului 2021

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2025, 12:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2025, 12:52 // Slider //  Ursu Victor

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII