Finanțele speră la un împrumut uriaș de pe piețele externe! Vor să emită eurobonduri de jumătate de miliard de euro

Urmare a rezultatelor simulărilor efectuate, către finele anului 2025 datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 3,8 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 0,3 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 2,8 p.p., potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Odată cu majorarea ponderii obligațiunilor de stat emise, datoria cu rata fixă a dobânzii, inclusiv bonuri de trezorerie, se va micșora cu 1,0 p.p., totodată și ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat cu 3,9 p.p., astfel expunerea la riscul de rată de dobândă și de refinanțare fiind diminuat pentru portofoliul datoriei de stat.

Totodată, Ministerul Finanțelor intenționează să acceseze piețele financiare internaționale pentru emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2025, în sumă totală de 500,0 mil. EUR, cu scopul de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investițională dar și pentru a acoperi insuficiența de resurse externe care a fost prognozată pentru anul 2025, adică 3,1% din PIB.

„Conform simulărilor efectuate, ar îmbunătăți considerabil indicatorii de risc aferenți portofoliului datoriei de stat, întrucât datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 10,9 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an s-ar diminua cu 8,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 11,0 p.p”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În anul 2023, aproximativ 5,6% din împrumuturile publice externe vor fi acordate de creditori bilaterali, iar 94,4% de creditori multilaterali. Principalii creditori vor fi: Grupul Băncii Mondiale, 23,4%; FMI, 23,2%; Uniunea Europeană, 16,1%; Agenția Japoneză de Cooperare Internațională, 11,2%; Banca Europeană de Investiții, 10,2%; BERD, 8,9%.

La sfârșitul lunii noiembrie din 2022, datoria de stat se cifra la 90,7 miliarde de lei cu 13 milioane de lei mai mult față de sfârșitul anului 2021

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #eurobonduri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.