Finanțele speră la un împrumut uriaș de pe piețele externe! Vor să emită eurobonduri de jumătate de miliard de euro

Urmare a rezultatelor simulărilor efectuate, către finele anului 2025 datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 3,8 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 0,3 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 2,8 p.p., potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Odată cu majorarea ponderii obligațiunilor de stat emise, datoria cu rata fixă a dobânzii, inclusiv bonuri de trezorerie, se va micșora cu 1,0 p.p., totodată și ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat cu 3,9 p.p., astfel expunerea la riscul de rată de dobândă și de refinanțare fiind diminuat pentru portofoliul datoriei de stat.

Totodată, Ministerul Finanțelor intenționează să acceseze piețele financiare internaționale pentru emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2025, în sumă totală de 500,0 mil. EUR, cu scopul de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investițională dar și pentru a acoperi insuficiența de resurse externe care a fost prognozată pentru anul 2025, adică 3,1% din PIB.

„Conform simulărilor efectuate, ar îmbunătăți considerabil indicatorii de risc aferenți portofoliului datoriei de stat, întrucât datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 10,9 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an s-ar diminua cu 8,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 11,0 p.p”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În anul 2023, aproximativ 5,6% din împrumuturile publice externe vor fi acordate de creditori bilaterali, iar 94,4% de creditori multilaterali. Principalii creditori vor fi: Grupul Băncii Mondiale, 23,4%; FMI, 23,2%; Uniunea Europeană, 16,1%; Agenția Japoneză de Cooperare Internațională, 11,2%; Banca Europeană de Investiții, 10,2%; BERD, 8,9%.

La sfârșitul lunii noiembrie din 2022, datoria de stat se cifra la 90,7 miliarde de lei cu 13 milioane de lei mai mult față de sfârșitul anului 2021

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #eurobonduri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.