Fisuri în frontul politic german

Poziția dură a guvernului german față de Rusia de la începutul războiului din Ucraina este supusă la presiuni pe plan intern, pe măsură ce se intensifică îngrijorările legate de criza energetică și de posibilele penurii de gaz, potrivit The Guardian.

Până acum, toate partidele principale din întregul spectru politic au susținut sancțiunile stricte impuse Rusiei.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, unii lideri conservatori germani și-au exprimat scepticismul cu privire la strategia Occidentului, în condițiile în care sondajele de opinie indică faptul că aproximativ jumătate din populația germană consideră că sancțiunile afectează mai mult Germania decât Rusia.

În general însă, sondajele arată că mai mult de două treimi dintre germani susțin în continuare sancțiunile, relatează Reuters.

Aproximativ jumătate dintre gospodăriile germane se bazează pe gaz pentru încălzire, la fel ca și aproximativ o treime din consumul de energie industrială a țării.

În luna mai, Germania a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 încoace, în parte din cauza inflației de aproximativ 8%.

Michael Kretschmer, liderul conservator al regiunii estice Saxonia, a declarat pentru ziarul Die Zeit într-un interviu publicat joi:

„Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată.
Dacă ne dăm seama că nu putem renunța deocamdată la gazul rusesc, atunci este neplăcut, dar aceasta este realitatea și trebuie să acționăm în consecință”.

Îngrijorările legate de politica guvernamentală privind Ucraina sunt răspândite în special în fostul Est comunist, care are legături mai puternice cu Moscova și care ar putea fi mai afectat de criza economică iminentă, deoarece se află deja într-o situație mai proastă, relatează Reuters.

Kretschmer, al cărui stat are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, cere ca războiul din Ucraina să fie „înghețat” și ca Europa să facă presiuni pentru negocieri de pace.

Kretschmer spune că acest lucru ar stimula comerțul cu combustibili fosili și cereale și ar preveni colapsul economic al Germaniei și foametea din Africa, dar criticii se tem că acest lucru ar legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar permite Kremlului să se regrupeze înainte de a putea organiza noi ofensive militare.

#Sholz #cancelar #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.