Fitch confirmă ratingul Moldovei la 'B+' – Stabilitate economică, dar riscuri geopolitice ridicate

Agenția de rating Fitch Ratings a reconfirmat ratingul de credit al Republicii Moldova la ‘B+’, cu o perspectivă stabilă, reflectând menținerea stabilității macroeconomice și financiare în ciuda provocărilor externe. Evaluarea țării este susținută de un nivel scăzut al datoriei publice, sprijinul financiar extern și un PIB per capita mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Cu toate acestea, economia Moldovei rămâne vulnerabilă la riscurile geopolitice, în special din cauza războiului din Ucraina și a influențelor externe asupra politicii interne.

1. Riscuri geopolitice ridicate
Fitch subliniază că Moldova este expusă consecințelor războiului din Ucraina, influenței politice exercitate de Rusia și prezenței militare ruse în Transnistria. Totodată, există riscul ca evoluțiile politice interne să afecteze orientarea pro-europeană a țării. În 2024, Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial, iar referendumul privind integrarea europeană a fost aprobat la limită. Următoarele alegeri parlamentare, programate până în iulie 2025, ar putea intensifica aceste tensiuni.

2. Deficite ridicate de cont curent
Fitch estimează că deficitul de cont curent al Moldovei a crescut la 16% din PIB în 2024, din cauza scăderii exporturilor, reducerii remitențelor și creșterii importurilor. Pentru 2025, deficitul este prognozat la 13,9% din PIB, susținut de o redresare economică slabă în Europa și importuri mai mari de electricitate. Acoperirea parțială a acestui deficit prin investiții străine directe modeste determină o creștere a datoriei externe nete, estimată la 29,7% din PIB la finalul lui 2024.

3. Rezerve valutare adecvate și sprijin financiar extern
Rezervele valutare brute ale Moldovei au ajuns la 5,5 miliarde USD la sfârșitul anului 2024, iar sprijinul financiar extern va menține o acoperire a rezervelor de 5,2 luni de plăți externe pentru perioada 2025-2026. Moldova beneficiază de un sprijin solid din partea UE, care a oferit un pachet financiar de 250 milioane EUR pentru gestionarea crizei energetice, dar și 1,9 miliarde EUR prin Facilitatea de Creștere Economică a UE.

4. Deficite bugetare mai mari, dar datorie guvernamentală moderată
Deficitul bugetar al Moldovei a fost de 3,9% din PIB în 2024, mai mic decât a fost prevăzut, datorită creșterii veniturilor și execuției reduse a cheltuielilor de capital. Pentru 2025-2026, este de așteptat ca implementarea proiectelor finanțate prin Facilitatea de Creștere Economică a UE să ducă la un deficit mediu de 4,8% din PIB.

Datoria guvernamentală, estimată la 38,5% din PIB la finalul lui 2024, rămâne sub media statelor cu rating ‘B’ (50%), dar este prognozată să crească la 43% din PIB până în 2026. Aproximativ 63% din această datorie este denominată în valută străină, însă se află în mare parte pe termeni concesionali, fără expunere pe piețele comerciale internaționale.

5. Creșterea economică rămâne fragilă
Economia Moldovei a fost afectată de șocurile energetice și geopolitice, iar creșterea PIB-ului a fost de doar 0,1% în 2024. Pentru 2025, Fitch prognozează o creștere de 1,7%, afectată de inflația ridicată și recuperarea lentă din UE, inclusiv din România, care absoarbe 37% din exporturile moldovenești. Cu toate acestea, finanțările europene pentru energie și investițiile din Facilitatea de Creștere Economică ar putea sprijini cererea internă în a doua jumătate a anului.

6. Inflația în creștere și măsuri monetare
Inflația anuală a crescut la 9% în ianuarie 2025, pe fondul majorării tarifelor la gaz, electricitate și încălzire, dar și a scumpirii unor produse alimentare din cauza secetei din 2024. Fitch estimează că inflația va ajunge la 9,5% în 2025, față de 4,7% în 2024. Banca Națională a Moldovei a reacționat, majorând rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în perioada ianuarie-februarie, pentru a combate efectele de runda a doua ale creșterilor de prețuri.

7. Riscurile energetice și reducerea dependenței de Rusia
Moldova s-a confruntat cu al treilea șoc energetic din 2021, cauzat de întreruperea livrării de gaze rusești către Transnistria, ceea ce a afectat aproximativ o treime din producția de electricitate a țării. Cu toate acestea, datorită finanțărilor externe și importurilor alternative de energie, Moldova a evitat perturbări majore, în afară de creșterile de preț. Conectarea sporită la piețele de electricitate din UE, creșterea producției interne de energie regenerabilă și măsurile de eficiență energetică vor reduce dependența de sursele rusești în viitor.

Factorii care ar putea duce la schimbarea ratingului

Scădere bruscă a rezervelor internaționale cauzată de deficite externe prelungite.
Creșterea rapidă a datoriei publice din cauza unor deficite bugetare permanente.
Reducerea semnificativă și sustenabilă a riscurilor geopolitice.
Îmbunătățirea finanțelor externe, inclusiv reducerea deficitului de cont curent și atragerea unor investiții străine mai mari.
Accelerarea creșterii economice prin reforme care să stimuleze investițiile și să consolideze instituțiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rating #stabilitate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.